SCHIMBĂRI MAJORE ÎN PROGRAMUL DE GUVERNARE AL PSD: Impozitul pe profit va fi înlocuit cu un impozit pe cifra de afaceri a firmelor

Actualizare 19:19 CDR: "Propunerile de modificare a sistemului de impozitare pot compromite ciclul pozitiv de creştere în care se află economia românească"

Propunerile de modificare a sistemului de impozitare pot afecta investiţii de amploare şi compromite ciclul pozitiv de creştere în care se află economia românească, având în vedere stadiul dezvoltării întreprinderilor româneşti, potrivit unui comunicat de presă al CDR.

Potrivit sursei citate, măsurile propuse au un impact major asupra economiei româneşti şi nu pot fi luate fără consultare publică şi analiză de impact al aplicării lor.

"Faptul că, în procesul de comunicare (a se vedea, spre exemplu, "desfiinţarea pilonului II de pensii"), decidenţii responsabili se contrazic asupra oportunităţii lor are drept consecinţă creşterea neîncrederii asupra modului cum au fost fundamentate aceste măsuri, conform sursei.

Mediul de afaceri anticipează ca astfel de modificări au efecte economice profunde şi vor provoca transformări de structură în economia românească, prin inhibarea unor tipuri de activităţi care astăzi susţin creşterea economică a României", se arată în document, potrivit sursei citate,

CDR apreciază că lansarea unor astfel de propuneri slăbeşte încrederea în clasa politică şi în executiv, creşte semnificativ nivelul de risc, concretizând-se în diminuarea drastică a volumului investiţiilor private, româneşti şi străine, cu deteriorarea corespunzătoare a indicatorilor de dezvoltare economică şi socială, materializându-se, în ultimă instanţă, în nivelul de trai al cetăţenilor acestei ţări.

În comunicatul CDR se subliniază: "Faţă de cele de mai sus, CDR consideră necesar ca Guvernul României să-şi precizeze ferm şi cu celeritate poziţia cu privire la informaţiile apărute recent în spaţiul public în legătură cu modificarea programului de guvernare, aşa cum a fost el prezentat în campanie şi votat în Parlament".

(A.C.)

-------

Actualizare 18:43 Indicii BVB au închis în coborâre

Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistreat scăderi importante, după anunţarea noului program de guvernare al PSD.

Indicele BET, al celor mai lichide douăsprezece acţiuni, a scăzut cu 3,83%, la 7.855,66 puncte, iar indicele BETPlus a ajuns la 1.165,07 puncte, după o depreciere de 3,69%.

Indicele BET Total Return, introdus pe 23 septembrie 2014, a coborât cu 3,65%, la 10.225,88 puncte.

BET-FI, indicele celor cinci societăţi de investiţii financiare plus Fondul Proprietatea, s-a depreciat cu 2,39%, fiind cotat la 32.309,9 puncte.

Acţiunile "Fondul Proprietatea" (FP) au coborât cu 3,97%, la preţul de 0,823 lei/unitate.

Titlurile "Romgaz" (SNG) au scăzut cu 3,31%, la 30,65 lei/unitate. Pe bursa de la Londra, preţul certificatelor de depozit (GDR) "Romgaz" se deprecia cu 3,32%, la 7,56 dolari/unitate.

Acţiunile "Electrica" (simbol EL) au închis şedinţa în coborâre cu 5,97%, la nivelul unitar de 12,6 lei. Pe bursa londoneză, preţul GDR-urilor au scăzut cu 2,69% la 12,65 dolari/unitate.

(M.I.)

--------

Actualizare 18:46 Liviu Dragnea, despre impozitul pe cifra de afaceri: "Companiile mari, străine, raportează profit mai mic decât firmele mici, româneşti"

Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, după învestirea Guvernului Tudose, răspunzând unei întrebări legate de măsura prevăzută în noul program de guvernare ce ţine de înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit pe cifra de afaceri, că guvernul "e obligat să verifice" de ce companiile mari, străine, care au cifre de afaceri mai mari, raportează profituri impozabile mai mici decât firmele mai mici, româneşti, potrivit surselor din presă.

Dragnea a precizat, citat de HotNews.ro: "Tot pachetul fiscal, noul pachet fiscal, după ce se vor face simulările, va fi pus în dezbatere publică şi nu se va aplica până nu se fac acest simulări. Eu am înţeles că guvernul face o analiză serioasă şi obligatorie. Companiile mari, străine, care au cifra de 580 de miliarde de lei, raportează profit impozabil de nouă miliarde de lei, în timp ce companiile mici, româneşti, care au 550 de miliarde, raportează 27 miliarde de lei profit impozabil. Dacă un asemenea grup de companii raportează doar atâta profit impozabil, înseamnă că acolo există nişte cauze. Cred că guvernul este obligat să vadă care sunt cauzele acestor diferenţe, să verifice dacă sunt cauze obiective sau subiective. Nu cred că în România vin doar cei care nu ştiu să facă afaceri. Să vedem cum facem ca toate firmele din România să acţioneze cinstit, astfel încât toate firmele cinstite să aibă de câştigat. Nu zice nimeni că se pune un impozit extraordinar pe cifra de afaceri. Vom face analize, simulări, iar analize, simulări, disctuţii cu toată lumea. O analiză nu omoară chiar pe nimeni".

(A.C.)

-----

Actualizare 18:36 Tudose, despre taxa de solidaritate: "ANAF va face o analiză pentru a stabili valoarea şi condiţiile în care se va aplica"

Premierul învestit, Mihai Tudose, a declarat joi, la Parlament, referitor la taxa de solidaritate, că în perioada imediat următoare Ministerul de Finanţe şi ANAF vor face o analiză pentru a stabili valoarea acestei taxe şi în ce condiţii va fi aplicată, transmit surse din media.

Mihai Tudose, întrebat dacă ştia despre existenţa taxei de solidaritate, a afirmat, potrivit News.ro: "Este scrisă în programul de guvernare şi repet şi eu: în perioada următoare, într-o lună-două ministerul de Finanţe, ANAF va face analize, simulări pe baza la tot ceea ce înseamnă cifre pe care le avem de la statistică, despre dimensiunea acestei taxe, unde va fi aplicată şi în ce cuantum va fi aplicată. În programul de guvernare scrie foarte clar că va fi aplicată de la data de 1 ianuarie 2018 şi aşa vom face".

Chestionat în continuare de ce este nevoie de acestă taxă, premierul a spus că pentru "solidaritate", menţionează agenţia.

Prim-ministrul învestit a completat, informează sursa: "Aş răspunde simplu: pentru solidaritate. Fiindcă anumite cifre, azi când vorbim, ne spun că în anumite zone financiar fiscale existau anumite derapaje".

Noul program de guvernare menţionează o taxă nouă, de solidaritate, din 2018, însă nu prevede clar nici nivelul, nici scopul noii taxe şi nici cui i se va aplica, transmite agenţia de presă.

Programul de guvernare arată, conform sursei citate: "Vom introduce contribuţia de solidaritate începând cu 1 ianuarie 2018, dar şi o taxă suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei".

(M.I.)

------

Actualizare 16:32 Vosganian, către Tudose: "Orice modificarea a cotei unice prin creşterea impozitării nu va găsi un partener în ALDE"

Deputatul ALDE Varujan Vosganian a declarat că formaţiunea pe care o reprezintă nu va susţine în niciun fel modificarea cotei unice prin creşterea impozitării, indiferent sub ce nume va veni iniţiativa, ci doar dacă este vorba despre o scădere a impozitării, transmit surse din presă.

Vosganian a spus, potrivit News.ro: "În ce priveşte cota unică, nu trebuie să facem nicio concesie. Noi, ALDE, credem că important este relaxarea fiscală. Dacă va exista o discuţie privind redefinirea cotei unice prin trepte de impozitare sub actualele cote, suntem dispuşi să discutăm, dar orice modificare a cotei unice în sensul creşterii impozitării, indiferent cum îi spunem acestei abateri de la cota unică, nu va găsi în ALDE un partener".

(M.I.)

---------

Actualizare 15.30 Bursa reacţionează la noul program de guvernare; indicii înregistrează deprecieri semnificative

Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) înregistrează scăderi importante, după anunţarea noului program de guvernare al PSD.

Principalul indice al BVB, BET, coboară, la momentul transmiterii acestei ştiri, cu 2,86%, ajungând la 7.934,35 puncte.

Indicele BET-FI se depreciază cu 1,58%, la 32.579,51 puncte.

Indicele BETPlus înregistrează o scădere de 2,78%, ajungând la 1.176,02 puncte.

Indicele BET Total Return, introdus pe 23 septembrie 2014, se depreciază cu 2,67%, în timp ce indicele sectorului energetic, BET-NG, coboară cu 4,12%.

Acţiunile "Fondul Proprietatea" (FP) scădeau cu 1,63%, la un preţ de 0,843 lei/unitate. Titlurile "Romgaz" (SNG) se depreciau cu 6,15%, ajungând la 29,75 lei/unitate. Pe bursa de la Londra, preţul certificatelor de depozit (GDR) "Romgaz" scădea cu 5,12%, la 7,42 dolari.

Acţiunile "Electrica" (simbol EL) coborau cu 3,13%, la valoarea unitară de 12,98 lei. Pe bursa de la Londra, preţul certificatelor de depozit (GDR) "Electrica" înregistra o corecţie de 0,77%, la 12,9 dolari.

(S.A.)

------------

Actualizare 14:30 Victor Ponta: "Programul de guvernare modifică substanţial şi grav programul anterior"

Deputatul PSD Victor Ponta a anunţat că nu va vota în Parlament noul Guvern, pe care îl numeşte "Guvernul Dragnea 2", pentru că modifică ''substanţial şi grav'' măsurile economice şi fiscale asumate de către Cabinetul Grindeanu.

Fostul premier a scris astăzi, pe pagina sa de Facebook: "De ce nu votez noul Guvern! Programul de guvernare al Guvernului «Dragnea 2» (avându-l ca premier pe Mihai Tudose) modifică substanţial şi grav în zona economică şi fiscală programul de guvernare asumat în ianuarie anul acesta de Guvernul «Dragnea 1» (avându-l ca premier pe Sorin Grindeanu) şi contrazice fundamental programul de guvernare al PSD «Dragnea - Vâlcov» din campania electorală din 2016! Eu cred că acest program îi va da lovitura de graţie şi va duce la prăbuşirea politică a lui Liviu Dragnea - întrebarea este dacă PSD reuşeşte să se salveze sau se va prăbuşi împreună cu «Şeful»! Şi mai ales întrebarea importantă este dacă nu se va da o lovitură României similară cu cea primită în 2009 - 2010!.

Să vă explic la ce mă refer în mod concret :

1. În campanie, dl. Liviu Dragnea a repetat obsesiv faptul că cere votul oamenilor pentru a aplica programul de guvernare «la virgulă» şi «exact la datele anunţate»!! Au fost prezentate în emisiuni tv tabele cu termene fixe şi măsuri individualizate. După şase luni, raportul făcut chiar de către domnii Dragnea şi Vâlcov spune că acesta a fost realizat în proporţie de sub 15%!

2. Pretextul execuţiei politice a Guvernului «Grindeanu» l-a reprezentat nerealizarea programului de guvernare/ după ce a fost dărâmat, noul Guvern «Dragnea 2 - Tudose» îl modifică fundamental din prima zi.

3. În programul de guvernare creşterea semnificativă de până la 100% a salariilor în domeniul bugetar a fost promisă pentru data de 1 iulie. Legea adoptată recent prevede însă deja o amânare pentru 2018, însă măsurile anunţate azi arată că măririle efective de salarii (dacă vor fi aplicate vreodată) vor fi «recuperate» la buget prin trecerea tuturor contribuţiilor sociale în sarcina angajatului. Pe hârtie vor creşte - în buzunar nu. Sau altă variantă la fel de rea - conform proiecţiei bugetare oficiale pentru perioada 2018 - 2020 - nu sunt surse bugetare care să acopere aceste creşteri. O să avem din nou un Traian Băsescu ca în 2010 să taie? Doamne Fereşte!".

4. Programul de Guvernare prevedea scăderea TVA la 18% începând cu 1 ianuarie 2018 - a fost azi amânată pentru 2019 ( pentru că este an electoral sau pentru că este nesustenabilă)!

5. Programul prevedea creşterea semnificativă a investiţiilor publice începând chiar cu 2017 - conform datelor oficiale prezentate de MFP, până la acest moment, investiţiile sunt cu 60% mai mici decât în 2016 (anul cu cele mai slabe investiţii după 2009).

6. Programul prevedea o creştere exponenţială a absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune! În 6 luni din anul 2017, din cei aproape 2 miliarde euro prevăzuţi în buget au fost primiţi puţin mai mult de 2 milioane (0,1 %!). Prin desfiinţarea Ministerului Fondurilor Europene şi includerea sa în Ministerul Dezvoltării condus de doamna Sevil Shhaideh capacitatea instituţională care a adus performanţa în perioada 2012 - 2015 a fost distrusă.

7. Programul a dat asigurări mediului de afaceri şi investiţional privind stabilitatea Codului Fiscal din 2015 şi a reglementărilor în domeniu. Prin noul proiect de impozitare diferenţiată în funcţie de cifra de afaceri (nu de profit) reprezintă o catastrofă pentru marii contribuabili şi investitori . Efectele negative se vor resimţii imediat atât în mediul de afaceri, la investiţiile private, cât şi la încasări.

Aplicarea unui impozit pe cifra de afaceri poate duce la situaţii aberante - ca exemplu: dacă EXXON investeşte 1 miliard de dolari pentru exploatarea gazului din Marea Neagră fiind evident în pierdere în primii ani îl impozităm?!? Dacă Mercedes vrea să facă o nouă fabrică la Sebeş cu o investiţie de 500 milioane euro, îi mai cerem încă 80 noi ca impozit?!? Dacă Dacia are un an în care trebuie să scadă marja de profit, dar sporeşte producţia, noi îl impozităm mai mult pentru asta?!?! Dacă Hidroelectrica decide să facă investiţii în reţeaua sa având evident o scădere a profitului îi impozităm modernizările?!?! Un investitor român care face o mică fabrică cu o investiţie de 1 milion de euro din banii proprii îi vom lua din primul an încă 160.000 ca impozit - deşi este normal să fie pe pierdere la început??? Evident că în aceste condiţii marii investitori şi contribuabili vor avea o mare problemă!".

Victor Ponta a mai arătat că, potrivit programului de guvernare al PSD, Fondul Naţional Suveran de Investiţii a fost promis ca un instrument de punere în comun a resurselor pe care statul român încă le mai deţine în vederea finanţării unor mari proiecte de infrastructură care nu sunt acoperite de fondurile europene.

Fostul premier adaugă: "Spre deosebire de ceea ce s-a promis în programul de guvernare, acum se doreşte practic folosirea acestui fond ca o cale netransparentă şi ilicită prin care tot ceea ce statul român încă mai deţine (...) să fie vândute către fonduri private din afara ţării, acolo unde domnul Dragnea a făcut promisiuni cu caracter personal. Banii încasaţi vor acoperi doar în mod temporar măsurile de creşteri de salarii şi pensii, dar vor ruina economia naţională pe termen mediu şi lung. Aplicarea impozitului pe venitul global de la 1 ianuarie 2019 va aduce doar în acel an mai mulţi bani de cheltuit pentru o categorie de electorat, însă în 2020 va aduce catastrofa bugetară".

Potrivit lui Ponta, programul de guvernare prevedea iniţial alocarea anuală a 2% din PIB pentru cheltuielile militare.

Deputatul conchide: "În 2017 nu se va face în realitate nicio achiziţie (suntem deja în semestrul 2 şi nu s-a finalizat nicio procedură). Această «economie» va acoperi alte găuri din buget, dar în 2018 - 2020 trebuie să punem mai mulţi bani pentru a ne respecta angajamentele asumate în faţa partenerilor noştri strategici SUA şi NATO. Promisiunile neonorate şi păcăleala acestora vor afecta grav imaginea noastră în faţa Guvernelor, dar şi a investitorilor care provin din aceste ţări. Programul de guvernare prezentat şi asumat cu atâta îndârjire de către Liviu Dragnea în 2016 a eşuat deja - la nici 6 luni de la alegeri (dovadă că a fost criticat şi acum schimbat chiar de către autorii săi)! Oricâtă propagandă televizată va fi pompată, oamenii încet-încet realizează acest lucru. Cu siguranţă îl vor sancţiona pe Liviu Dragnea, dar şi PSD va plăti un cost enorm!".

(S.A.)

-----------

Actualizare 13.00 Florin Cîţu: "Dragnea, Vâlcov şi Georgescu îngroapă economia României"

Noile măsuri economice prevăzute în programul de guvernare al PSD, precum impozitarea în trepte a cifrei de afaceri a companiilor şi eliminarea impozitului pe profit, vor îngropa economia ţării şi vor obliga companiile să-şi mute sediile în alte ţări ale Uniunii Europene (UE), consideră senatorul liberal Florin Cîţu.

Acesta a scris, pe pagina sa de Facebook: "Primul comunist sadea şi al doilea penal au pritrocit dumincă la intâlnirea din cabinetul lui Dragnea cea mai mare ticăloşie din economia românească.

Atenţie!!! Au trecut în programul de guvernare, companiile cu sediul în România vor plăti impozit pe cifra de afaceri de la 1 Ianuarie 2018. Astfel se elimină impozitul pe profit!!!

Ca să înţeleagă toată lumea, vor să ia banii de la cei care muncesc cinstit şi onest ca să dea salarii mari la bugetari.

Citat din program, pagina 17: «Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare».

În loc să lăsăm companiile să se dezvolte, Dragnea, Georgescu şi Vâlcov le dau pur şi simplu afară din ţară obligându-le să-şi mute sediile sociale în altă parte în UE.

Ruşine tovarăşi!!! Tocmai aţi pus cruce capitalului românesc.

Oamenii ăştia au minţit mai mult de jumătate de ţară ca să le dea bani votanţilor PSD.

Trezeşte-te România!!!".

(S.A.)

----------

Actualizare 12.10

PSD a publicat o nouă variantă a programului de guvernare, în care a păstrat o parte din măsurile din vechiul program, introducând, însă, şi taxe noi.

Potrivit noului program de guvernare, firmele nu vor mai fi impozitate, începând cu 1 ianuarie 2018, în funcţie de profiturile pe care le obţin, ci în funcţie de cifra de afaceri. De asemenea, impozitarea se va realiza în mai multe trepte, iar persoanele fizice autorizate nu vor mai plăti contribuţiile la sănătate către stat.

"Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit şi va avea două sau trei trepte de impozitare", se arată în noua variantă a programului de guvernare.

Totodată, reducerea cotei generale de TVA la 18% este amânată pentru 2019.

PSD promite şi extinderea cotei TVA de 5% pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120 mp), şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018.

Noua variantă de program prevede, fără detalii, o taxă de solidaritate şi o taxă suplimentară pe produsele care afectează sănătatea: "Vom introduce contribuţia de solidaritate începând cu 1 ianuarie 2018, dar şi o taxă suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei".

În plus, o taxă nouă va fi introdusă pentru companiile din energie.

"În ceea ce priveşte impozitarea profitului, o restabilire a echităţii considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obţinute din extracţia de resurse natural şi neprelucrate în România, cu cel puţin 20%, prin adoptarea noii legi a redevenţelor, cel târziu la finan lul anului 2017", prevede noul program.

În document, PSD arată:

"Vom adopta Legea prevenirii până la 1 octombrie 2017. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene. (...)

Începând cu 1 ianuarie 2018 numărul taxelor, tarifelor şi comisioanelor în România nu va fi mai mare de 50. Astfel, pentru populaţie vor exista cel mult 10 taxe dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe maşină, contribuţia de solidaritate, vignieta. Toate celelalte taxe, tarife şi comisioane vor fi eliminate. Pentru agenţii economici numărul taxelor fiscale şi nefiscale va fi de maximum 40. Pentru a reuşi ducerea la îndeplinire a acestor măsuri Guvernul va prezenta public, cel târziu la 1 septembrie 2017, nomenclatorul taxelor din România.Totodată se vor prezenta la acea dată şi care sunt taxele, tarifele şi comisioanele ce vor fi eliminate.(...)

Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF, ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. În cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite şi se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investiţiile şi creşterea standardelor de sănătate şi educaţie pentru populaţie. Totodată, începând cu 2018 vom implementa procedura depunerii declaraţiilor de patrimoniu".

PSD mai susţine: "Vom continua pe linia reducerii contribuţiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina patru din cele şase contribuţii plătite astăzi. Vom rămâne aşadar doar cu contribuţiile pe sănătate şi cea de asigurări sociale, datorate de 20 către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Pentru a face acest lucru, la sfârşitul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22,75%. Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator, ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Totodată, vor fi eliminate inechităţile privind plata contribuţiilor în procente egale, pentru toţi salariaţii din România, prin renunţarea la actualele plafoane privind contribuţiile.(...)

Vom corobora şi creşterea nivelului salariului minim la cel puţin 2400 lei în 2020, acesta atingând minim 50% din salariul mediu în 2020. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare, salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020.(...)

De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasi-total evaziunea la TVA declarant şi neplătit în prezent".

La capitolul reduceri de taxe şi impozite, programul de guvernare prevede reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10% şi a contribuţiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018.

De asemenea, PSD îşi propune să elimine impozitul pe dividende, tot de la 1 ianuarie 2018.

• Firmele cu pierderi trei ani la rând vor fi controlate de o direcţie specială din ANAF

Firmele care înregistrează în mod constant pierderi vor intra sub supravegherea unei direcţii speciale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) ce urmează a fi înfiinţată, iar sancţiunile pentru evaziune fiscală şi munca la negru vor fi majorate, potrivit noului program de guvernare.

Coaliţia de guvernare justifică măsurile prin faptul că ţara naostră are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la buget din Uniunea Europeană.

"Intenţionăm constituirea unei direcţii în cadrul ANAF (şi cooperare cu Registrul Comerţului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcţiei de Preţuri de Transfer din aceeaşi instituţie", prevede documentul.

Totodată, programul PSD propune înăsprirea legislaţiei privind firmele, astfel că, până la 31 decembrie 2019, firmele cu capital negativ vor fi obligate să-şi reîntregească capitalul, iar o persoană nu va mai putea înfiinţa o societate un anumit număr de ani după două insolvenţe.

"Totodată, vom modifica legea insolvenţei cel târziu până la 1 noiembrie 2017 astfel încât o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de doi ani sau, dacă nu-şi respectă planul de conformare, pe o perioadă mai mare de şase luni", se arată în documentul PSD.

PSD anunţă şi măsuri mult mai dure pentru combaterea muncii la negru.

"Majorarea drastică a amenzilor/penalităţilor pentru evaziune si muncă la negru. Inspectorii de muncă vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată. Realizarea de către autorităţi a unei baze de date online cu toţi lucrătorii angajaţi (ID, fotografii) în sectoarele cu incidenţă mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale", mai arată programul de guvernare.

Termenul de aplicare a acestor măsuri este 1 ianuarie 2018.

• PSD propune un nou fond de dezvoltare, pe lângă cel propus iniţial

Principala măsură pentru stimularea investiţiilor publice prevăzută în programul iniţial de guvernare era crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro la orizontul anului 2020.

Măsura este deja în întârziere, însă este păstrată în noul program, scrie News.ro. Fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, dar va strânge fonduri şi din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante precum case de odihnă şi hoteluri.

Cele mai mari investiţii ale FSDI, de 3,5 miliarde euro, în următorii patru ani urmează să se realizeze în sănătate, sector în care PSD promite construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale.

Alte trei miliarde de euro vor fi folosite pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

Marea noutate a noului program de guvernare este crearea unui al doilea fond, notează sursa citată.

"Alături de FSDI, cel târziu în primul trimestru din 2018, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitânduse în acest fel comportamentul de monopol", arată documentul.

Astfel, "Transelectrica" şi "Transgaz" vor fi administrate şi deţinute de FND, iar "Hidroelectrica" sau "Romgaz" de către FSDI, iar AVAS se desfiinţează.

"Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român", mai prevede noul program.

Consultaţi, ataşat, noua variantă a programului de guvernare.

(S.A.)

------------

Măsurile de disciplină financiară sunt cele care vor fi accentuate în noul program de guvernare, a declarat, ieri, premierul desemnat Mihai Tudose, adăugând: "Aşa cum am mai spus, principalele măsuri în plus sau accentuate pe noul program de guvernare sunt cele de disciplină financiară. Presupun exact întărirea disciplinei financiare cu tot ceea ce înseamnă colectare de TVA, plata de taxe, reducerea evaziunii fiscale", conform Agerpres.

Execuţia bugetului general consolidat, pe primele cinci luni ale anului 2017, s-a încheiat cu un deficit de 2,2 miliarde lei, de trei ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut în perioada similară.

Ministrul interimar al Finanţelor, Viorel Ştefan, a afirmat, ieri, că atenţionarea pe care România a primit-o din partea Comisiei Europene se referă la deficitul structural şi obligă ţara noastră să prezinte până în octombrie un plan de măsuri în sensul ajustării acestui deficit: "Atenţionarea pe care am primit-o de la Bruxelles vizează o notificare în legătură cu o deviaţie semnificativă de la parcursul legat de deficitul structural.

Conform tratatului, suntem obligaţi ca, după un exerciţiu în care se înregistrează un deficit structural mai mare, în exerciţiul următor se avem măsuri de ajustare. Vă reamintesc că 2016, cu guvern tehnocrat, a însemnat 3,06% deficit bugetar în termeni ESA, 2,6% deficit structural. La 3,06% ne-a trecut glonţul pe la ureche, ar fi putut să genereze procedura de deficit excesiv. Am scăpat. 2,6% pe deficit structural a generat această atenţionare în legătură cu devierea semnificativă care ne obligă ca până în luna octombrie să prezentăm Comisiei Europene un program de măsuri în sensul ajustării".

Întrebat dacă în aceste condiţii se mai poate aplica programul de guvernare, Ştefan Viorel a dat asigurări că "tot timpul" se va aplica acest program.

Comisia Europeană a adresat României, luna trecută, un avertisment cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu şi recomandă Consiliului să adopte un document prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.

• Grindeanu: "Îl îndemn pe viitorul prim-ministru să schimbe echipa de la ANAF"

Premierul interimar Sorin Grindeanu a spus, ieri, că viitorul şef al Executivului ar trebui să schimbe echipa de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF): "Îl îndemn pe domnul prim-ministru Mihai Tudose (...) să schimbe echipa de la ANAF. (...)

L-aş ruga pe domnul Tudose să se aplece (...) cu foarte mare atenţie asupra activităţii actualei echipe de conducere de la ANAF".

Totodată, Grindeanu s-a arătat nemulţumit de gradul de colectare la bugetul de stat, potrivit Agerpres.

"În ceea ce priveşte colectarea, în ciuda faptului că avem această creştere economică de (...) 5,7%, nu colectăm suficient de bine", a adăugat Grindeanu.

El a amintit că a avut întâlniri săptămânale cu conducerea Ministerului Finanţelor Publice şi a ANAF, pentru a corecta anumite lucruri: "Nu am găsit răspuns nici la ultima întâlnire, pe care am avut-o în urmă cu aproximativ două săptămâni, la următoarele (...) trei întrebări: De ce, în condiţiile în care consumul a crescut cu 7%, încasările din TVA înainte de rambursări sunt cu un minus 7%? De ce încasările la accize au scăzut la patru luni cu 6,8%, în condiţiile în care consumul de produse accizabile a crescut cu 6,5%? Cum se face că avem cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, 5,7%, dar încasările la impozitul pe profit au scăzut cu 5,9%?".

El a precizat că şi-ar fi dorit să aibă rezultate mai bune şi în domeniul infrastructurii. "Un alt domeniu unde mi-aş fi dorit să avem rezultate mai bune (...) e infrastructura, unde sigur că s-au lansat (...) multe proiecte pe SEAP în această perioadă, în valoare de 3,6 miliarde, ceea ce e un lucru important faţă de 800 de milioane, cât au fost lansate anul trecut (...) Şi acolo am avut (...) întâlniri din două în două săptămâni, încercând să imprim un ritm mai alert", a spus Grindeanu.

În ceea ce priveşte fondurile europene, Grindeanu a precizat că 2,2 miliarde de euro au fost plătiţi, prin Ministerul Agriculturii, către producători.

"Documentaţiile pentru autorităţile de management au fost trimise spre acreditare la autoritatea de audit, fiind în prezent în această fază extrem de importantă (...) de menţinut ritmul şi de a obţine cât mai rapid aceste acreditări", a menţionat Grindeanu.

• Grindeanu: "În ultima lună, Guvernul a fost remaniat continuu la TV"

Sorin Grindeanu a mai spus, ieri, că, în ultima lună şi jumătate, Guvernul pe care l-a condus a fost analizat şi "remaniat continuu la televizor", iar rezultatul acestei crize politice se va vedea "cât de curând" în indicatorii macroeconomici. Fostul premier a precizat:

"În ultima lună sau o lună şi jumătate, acest Guvern a fost analizat, remaniat continuu pe la televizor, schimbaţi miniştri, secretari de stat ş.a.m.d., ceea ce a creat un sentiment profund de nesiguranţă în administraţia centrală, iar rezultatele acestei crize politice le vom vedea cât de curând în indicatorii macroeconomici din perioada următoare. Nimănui nu o să-i placă acest lucru, nici românilor şi nici investitorilor".

Grindeanu a precizat că şi-ar fi dorit ca Executivul pe care l-a condus să aibă rezultate mai bune: "Trebuie să recunosc (...) că la investiţii şi la colectare se putea face mult mai bine".

Totodată, Grindeanu a făcut referire la demararea cu "o întârziere foarte mare" a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2. "Este adevărat că s-a lucrat la stimularea investiţiilor publice, însă faptul că s-a demarat - şi nici acum în totalitate, cu o întârziere foarte mare - PNDL 2 ne-a adus ca, din punct de vedere al investiţiilor, să nu fim acolo unde am fi dorit. Explicaţiile le are doamna fost şi viitor vicepremier, doamna Sevil Shhaideh, şi sper să o spună pe cea reală", a afirmat Grindeanu.

În ceea ce priveşte Fondul Suveran de Investiţii, Grindeanu a spus că draftul proiectului a fost finalizat la începutul lunii mai.

"Am tot văzut că se găsesc motive cum că din cauza primului-ministru, adică a mea, n-a ajuns să fie aprobat acest fond. (...) Să-mi arate cei de la Ministerul Economiei când au trimis spre avizare către celelalte ministere această lege, prin care (...) se puneau bazele fondului. (...) Acest proiect a fost făcut de o comisie la Ministerul Economiei, unde au fost specialişti şi din alte ministere. Am participat la ultima şedinţă, când au finalizat acest proiect, l-am primit sub formă de draft la cabinet, după care a mers la partid - şi asta se întâmpla la începutul lunii mai -, aşteptând OK-ul din partea coaliţiei", a explicat Grindeanu.

Potrivit acestuia, "marea dilemă" cu privire la Fondul Suveran de Investiţii a fost dacă acesta va fi în coordonarea Ministerului Economiei, a Ministerului Dezvoltării sau a Ministerului pentru IMM-uri: "După ce am văzut configuraţia Guvernului, (...) eu cred că va fi la IMM-uri. (...) Dacă lucrurile erau blocate la mine, trebuiau să fi avut deja aviz de la toate celelalte ministere avizatoare".