Scrisoare către o instituţie care tinde spre anonimat (ANAF), dintr-o ţară anonimă

Bună ziua,

Sunt asociat unic şi administrator al unei firme anonime înfiinţate recent în Bucureşti.

Am trimis un mesaj (scurt, în limita spaţiului oferit de dvs.: 500 caractere) pentru "asistenţă" pe site-ul ANAF. Altă secţiune nu am identificat şi nici vreo altă modalitate de a lua legătura cu dvs.

Azi am fost pus într-o ipostază cu totul inedită. După ce am primit o comunicare de la poştă conform căreia am primit o scrisoare recomandată de la ANAF (trec peste faptul că şi Poşta Română este tot de stat, iar factorul poştal nici măcar nu s-a obosit să vină acasă, unde este în permanenţă cineva), a trebuit să aloc peste 2 ore (într-un mediu specific Poştei Române, într-o clădire insalubră, cu zeci de oameni la coadă etc.) din viaţa mea ca să intru în posesia scrisorii de la dvs.

Nu mică mi-a fost surprinderea când am văzut scrisoarea dvs., respectiv o Somaţie şi un Titlu Executoriu, ambele emise în data de 01.04.2014.

Prima oară am crezut că e o păcăleală de 1 aprilie.

Contabilul mi-a spus că nu este o farsă şi mi-a urat bun venit în lumea reală, în lumea celor care se lovesc zi de zi, lună de lună de birocraţia şi rigiditatea instituţiilor de control financiar.

Trecând peste tonul imperativ, total neprietenos (apropo ANAF parcă a trecut printr-un proces de rebranding plătit de la bugetul de stat, adică şi din taxele şi impozitele plătite de mine - sper că asta nu se reduce, în opinia dvs., doar la schimbarea logo-ului, siglei şi a sloganului), îmi aduceţi la cunoştinţă faptul că am de plată impozite de 3.. lei şi, respectiv, 3.. lei.

Dincolo de faptul că am achitat aceste impozite în termenul legal (mai precis - aşa cum se vede în attachementul la mail-ul pe care vi l-am transmis pe 16 aprilie - 4.. lei, pentru că am presupus ca vor fi şi penalizări şi, respectiv, exact cât mi-aţi spus şi dvs: 3.. lei), până în prezent nimeni nu mi-a spus că am efectuat greşit aceste plăţi (respectiv ambele în contul Trezoreriei Operative a Sectorului ... - adică: RO...xxxxx) şi nici nu mi s-au returnat respectivele sume de bani (cum lesne se poate observa din extrasele de cont). Dacă socotiţi puţin, de fapt dvs. aveţi să-mi daţi diferenţa de la 4.. lei (cât am plătit) la 3.. lei (cât spuneţi că trebuia să plătesc).

Dacă mi s-ar fi returnat banii (presupunând ca i-am trimis greşit, deşi tot în contul Trezoreriei au intrat), dacă aş fi primit un e-mail sau un telefon, situaţia s-ar fi rezolvat/clarificat imediat.

Dar cine sunt eu? Doar una din sutele de mii de firme la care prezumţia de nevinovăţie nu funcţionează şi care vă complică viaţa profesională, pentru că vă dă de lucru: trebuie să operaţi datele mele, să verificaţi corectitudinea plăţilor etc. Probabil, sunt un coşmar pentru voi...

Modul dvs. de comunicare impersonal, dur şi superior, chiar impertinent (citez: "dacă în termen de 15 zile de la primirea prezentei somaţii, nu veţi achita sumele... se va proceda la continuarea măsurilor de executare silită"), fără să comunicaţi o persoană de contact, cu telefon, mail etc. (scrisorile dvs. parcă ar fi nişte ordine/decrete) mă fac să cred că aţi uitat că vă luaţi salariul pentru că noi, privaţii, contribuim la bugetul de stat.

Şi nu cred că eu, un cetăţean ca oricare altul, am încercat să evit plata taxelor şi impozitelor de stat sau aş fi făcut vreo operaţiune suspectă.

Am lucrat 16 ani într-o instituţie de stat, iar în ultimii 3 ani am fost director general. Am făcut numeroase şcoli, am un doctorat, am publicat câteva cărţi şi zeci de articole şi, cel mai important, sunt educat în spiritul respectării legilor, însă se pare că totul a fost în zadar.

Contabilul meu mă ironizează pentru obsesia mea de a respecta legislaţia, iar în schimb - în condiţiile în care în ţara asta se fură din orice poziţie şi la sume de milioane de ori mai mari decât cifra mea de afaceri - primesc somaţii şi titluri executorii.

Vă mărturisesc că, oricât de patriot aş fi, azi i-am înţeles pe toţi românii care au plecat definitiv din ţara asta şi pe toţi cei care şi-au înregistrat firmele în Bulgaria sau în Cipru (sau alte paradisuri fiscale). Sincer - pentru că tot am scris pe subiectul asta - mă aşteptam ca ANAF să aibă iniţiativa modificării legislaţiei achiziţiilor publice, pentru a nu mai permite firmelor înregistrate în paradisuri fiscale să participe la licitaţii publice. Cum putem accepta noi (fie că suntem privaţi, fie că lucrăm la stat) ca banii de la bugetul de stat (adică ai mei, ai dvs.) să plece în paradisuri fiscale (adică ai lor), direct în conturile celor mai mari prădători ai ţării?

Trecând peste, revenim la chestiunea noastră (aparent) măruntă...

A trebuit să pierd 2h plus benzina aferentă doar ca să intru în posesia scrisorii dvs. (căreia i-a luat 15 zile ca să ajungă la mine, adică exact termenul în care îmi comunicaţi că trebuie să fac plata)?! Dar dacă nu eram în ţară?

De ce nu mi-aţi trimis-o pe mail? Sau de ce nu? pe Facebook sau pe SMS. Dumneavoastră nu aţi învăţat că, pentru a avea succes în creşterea încasărilor la buget (care altminteri e declarată prioritate de Guvern), trebuie să vă adaptaţi contextului clienţilor? Mă mir: atunci când participam la şedinţele Grupului de Lucru Inter-Departamental (pentru combaterea evaziunii fiscale) aminteam mereu asta: nu ei trebui să se adapteze la noi, ci noi trebuie să fim empatici în raport cu ei. Se cheamă adecvarea mijloacelor la scop. Dar ce pretenţii să am de la o instituţie celebră prin cozile pe care le generează, de parcă noi, contribuabilii, suntem mai interesaţi de echilibrul bugetar, decât dvs., responsabilii cu încasările la buget.

Am intrat în secolul XXI, suntem în mileniul 3, iar mijloacele dvs. par din secolul trecut. Pentru dvs. eu sunt un client! Nu invers! Păi dvs. ştiţi cum se poartă o firmă privată faţă de un client? M-aş mira... judecând după scrisorile primite de la dvs.

Apropo, de ce nu facilitaţi firmelor private o chestiune absolut banală: o facilitate de plată tip Direct Debit (similară furnizorilor de utilităţi) în care să vă luaţi singuri impozitele pe care le datorăm? De ce trebuie eu să mă duc la cozi, să suport nepăsarea şi, uneori, indolenţa funcţionarului de la ghişeu doar pentru a vă da bani. În care ţară din Europa se mai stă la cozi pentru a da bani?

După cum probabil ştiţi, în cont există bani pentru a plăti impozitele datorate pe următorii 100 ani. Ceea ce mă deranjează este atitudinea dvs., ca exponent de marcă al instituţiilor de stat, fată de cei pe care ar trebui să-i protejaţi. Păi, în cele 2 ore (plus celelalte 2 petrecute în faţa laptopului pentru a vă scrie această scrisoare, plus cele 4-5 pe care le voi pierde pentru a recupera sumele pierdute) aş fi putut munci mai mult, mai bine, aş fi făcut profit mai mare şi, implicit, bugetul statului ar fi câştigat.

Când mi-am înfiinţat firma, toată lumea m-a sfătuit să fac PFA, micro-întreprindere etc. - adică să reduc cuantumul taxelor către buget - iar eu am zis: NU, fac o firmă pe care să o dezvolt şi, chiar dacă nu câştig mare lucru, important este ca totul să se desfăşoare legal. Mai mult, am înfiinţat-o cu 20 de părţi sociale, pentru că mă gândeam să o extind, să aduc noi acţionari, eventual din străinătate.

Aiurea! Pentru ce?

Personal, aşa cum am mai scris, nu cred că ţara asta se va face vreodată bine, este bolnavă, sistemul şi mecanismele sale instituţionale sunt defecte, motiv pentru care e inutil să-mi vărs, prin intermediul acestei scrisori deschise, toate nemulţumirile.

Nu mă aştept la vreun răspuns, aşa cum politicos m-a prevenit şi banca unde am contul firmei şi care, tot politicos, a refuzat să acţioneze pentru recuperarea sumelor iniţiale (pentru că între timp am plătit a doua oară aceleaşi impozite), pentru că orice demers al lor în acest sens nu s-a lovit de vreun refuz al ANAF, ci de o ignoranţă totală.

Aşadar, mă aştept să trataţi şi această scrisoare în acelaşi stil: ignoranţă totală. Este calea cea mai bună spre anonimat. Dvs., ca şi alte instituţii, aveţi o contribuţie enormă la adâncirea României în anonimat.

Gânduri bune!