Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) alături de alte grupuri europene agricole cer Comisiei Europene(CE) ca regulamentul privind culturile modificate genetic să fie revizuit. Asociaţiile de profil din Uniunea Europeană (UE ) au trimis CE o scrisoare deschisă în care subliniază că folosirea metodelor biotehnologiei moderne ar trebui încurajată în Europa, în contextul în care UE este un importator net de alimente şi furaje.
Semnatarii scrisorii susţin că reglementările europene privind OMG-urile sunt un obstacol în faţa dezvoltării şi nu au justificări ştiinţifice valide.
Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR ne-a spus că dacă fermierii ar putea utiliza organisme modificate genetic (OMG) acest lucru ar avea trei implicaţii pozitive. "Costurile de producţie ar scădea, am avea recolte mai mari şi am folosi de trei ori mai puţine erbicide şi pesticide", a spus reprezentantul LAPAR. Domnia sa susţine, de asemenea, că ecologiştii care protestează împotriva OMG-urilor ar fi plătiţi de producătorii de erbicide şi pesticide. "Astfel de produse reprezintă o adevărată otravă pentru culturi, nu OMG-urile" este de părere Laurenţiu Baciu.
Acelaşi document menţionat mai sus acuză Comisia Europeană că a sprijint studii obscure în domeniul biotehnologiei şi că întârzie să ia decizii în dosare care privesc folosirea OMG-urilor.
În prezent, cele mai des întâlnite plante modificate genetic aprobate în UE sunt porumbul, soia şi bumbacul. Din cele 1,5 miliarde de hectare de pământ cultivabil la nivel mondial, aproximativ 11% este cultivat cu OMG-uri.
Un organism modificat genetic (OMG) este un organism viu ce a fost creat artificial prin manipularea genelor sale. Tehnicile ingineriei genetice constau în izolarea segmentelor ADN ( materialul genetic) de la o fiinţă vie (virusuri, bacterii, plante, animale şi inclusiv om) pentru a le introduce în materialul ereditar al alteia.
Semnatarii scrisorii sunt: Association Francaise des Biotechnologies Vegetales (AFBV, Franta), AgroBiotechRom (Romania), Conservation Agriculture Association (APOSOLO, Portugalia), Asociacion Agraria Jovenes Agricultores (ASAJA, Spania), ASOPROVAC (Spania), FuturAgra (Italia), InnoPlanta (Germania), Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR, Romania), organizatiile britanice NFU, UFU, NFUS and NFU Cymru, Societe des Agruculteurs de France (SAF) si Public Research and Regulation Initiative (PRRI)