Scutul antirachetă "bate" deja până la Bucureşti

Scutul antibalistic a devenit operaţional pentru o parte din ţara noastră, Capitala fiind apărată împotriva oricărui atac cu rachete. Vor mai trece trei ani până când acesta va deveni 100% operaţional, dar pentru autorităţile noastre este foarte important acest prim pas.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că, în urma deciziei luată de NATO, de operaţionalizare a primei faze a scutului antirachetă, cel puţin sudul României este protejat antibalistic, din 2015 protecţia fiind extinsă pe întreg teritoriul, în urma intrării în funcţiune a bazei Deveselu: "În momentul de faţă, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluţie definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de Sud-Est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi. Aţi observat, probabil, în discursul meu, că punc-tul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document, cu toată geografia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele. Deci, ceea ce va face siteul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două, amplasate în nişte zone din care pot îndepărta ameninţările pentru sud-estul Europei, dar pentru Româ-nia nu tot timpul, ci doar când sunt două. Când e una, e doar sudul României acoperit". Preşedintele a subliniat că, dincolo de acoperirea din acest moment a scutului, mai importante sunt "semnalul politic şi voinţa ca această capabilitate să fie func-ţională la acest Summit". Pre-şedintele a reiterat dis-ponibilitatea României şi a SUA, când întreg sistemul va fi operaţional după 2015, de a-l integra în sistemul NATO şi a precizat că a expus în Consiliul Nord Atlantic şi poziţia României referitoare la Rusia: "În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. Româ-nia sus-ţine o trans-parenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere. În acelaşi timp, Româ-nia respinge orice soluţie prin care un terţ din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nos-tru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor noştri şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă". Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, că speră ca firmele româneşti să aibă acces "cu prioritate" la contractele cu Armata SUA pentru construcţia şi logistica bazei de la Deveselu, unde vor fi instalate elementele scutului antirachetă. Conform Ambasadei SUA, preselecţia este deschisă atât firmelor din România, SUA, cât şi din alte ţări, la fel ca în cazul lucrărilor efectuate la baza de la Mihail Kogălniceanu sau la noul sediu din zona Băneasa al misiunii diplomatice americane de la Bucureşti.

Şefii de stat şi de Guvern ai ţărilor membre NATO au declarat duminică, la Chicago, operaţională prima fază a instalării scutului antirachetă destinat protejării Europei de tiruri provenind din Orientul Mijociu, a anunţat un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Este vorba despre prima dintre cele patru etape care vor conduce la instalarea completă a sis-temului de apărare antirachetă, bazat pe o tehnologie americană, la orizontul anilor 2018-2020. Acest proiect este puternic criticat de către Rusia, care îl consideră o ameninţare la adresa securităţii sale şi cere să fie asociată sis-temului sau, în caz contrar, să primească garanţii că acesta nu va viza capacitatea sa de disuasiune nucleară. Alianţa Nord-Atlantică încearcă să convingă Moscova că ea nu consideră Rusia drept o ameninţare, spre deosebire de Iran sau de alte ţări dotate cu rachete balistice. Comandat de la baza Ramstein (Germania), scutul va fi compus dintr-un radar ultraputernic instalat în Anatolia (Turcia), rachete de tip SM-3 instalate la bordul unor fregate de tip Aegis staţionate în Mediterana şi din interceptori instalaţi în România şi Polonia.

În timpul vizitei delegaţiei noastre în SUA a existat şi un moment mai puţin plăcut. La întâlnirea cu membrii comunităţii româneşti din Chicago, ministrul de Externe, Andrei Marga, a cerut permisiunea şefului statului să spună câteva cuvinte. În timp ce Marga se adresa auditoriului, preşedintele Băsescu a plecat de pe podiumul pe care se afla alături de ministru şi a început să facă fotografii cu cei prezenţi, ignorându-l total pe acesta şi distrăgând atenţia celor care se aflau în sală. Referindu-se la acest incident, preşe-dintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că românii nu pot fi reprezentaţi în acest mod: "Mi se pare penibilă, jenantă, compromiţătoare pentru noi toţi, încă o dată, atitudinea preşedintelui. Nu e vorba de coabitare sau de noţiuni foarte elevate. E vorba de comportamentul unui om care are obligaţia de a ne reprezenta şi care ne reprezintă aşa cum aţi văzut. Mie îmi este ruşine să fiu în felul acesta reprezentat, indiferent ce opţiuni politice avem, ce culoare avem. Mie mi se pare că noi, românii, nu putem fi reprezentaţi în acest mod mârlănesc, nu ştiu ce cuvânt să găsesc, îmi pare foarte rău, dar asta e atitudinea". Crin Antonescu a mai precizat că niciun alt preşedinte, din altă parte, sau din cei pe care România i-a avut până în prezent, nu s-a comportat similar lui Traian Băsescu.