English
În vara anului 2020 am scris într-un grup de investitori pe Facebook că din a doua jumătate a anului 2021 mă aştept la declanşarea unui val inflaţionist masiv. Atunci, lumea nu prea m-a crezut. Am dat şi o cifră - peste 4% pentru SUA. Am explicat ulterior şi în ziarul BURSA principalele motive care m-au făcut să cred că inflaţia va creşte semnificativ şi că nu va fi chiar tranzitorie. Pe scurt, ceea ce s-a schimbat în 2020 a fost:
1) trecerea (neobservată de mulţi economişti) ţărilor dezvoltate de la stimulare monetară mai mult către una fiscală,
2) trecerea (tot aşa neobservată) Chinei de la o ţară care producea şi economisea la una care consumă şi se îndatorează.
Deşi ambele treceri începuseră cu ani în urmă, pandemia a fost catalizatorul care a făcut diferenţa dintre continuarea unei tranziţii lente către o transformare brutală.
Acum, în 2022, ştim deja că al doilea semestru al anului 2021 a fost unul cu inflaţie mai mare decât în ultimii 30 de ani, aproape în toate ţările cu economii dezvoltate. Inflaţia în SUA a depăşit cu mult 4%, iar în ultimele şase luni a fost chiar peste 5%. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat din anii 1980!
La ce să ne aşteptăm în 2022? Cel puţin în prima jumătate a anului, eu cred că trebuie să ne aşteptăm la mai rău. Pentru a doua jumătate, sunt şanse ca inflaţia să se mai potolească, dar nu cu mult. Cred într-o asfel de evoluţie, datorită ritmului de normalizare economică din lunile următoare. După efectele pandemiei, normalizarea economiilor va continua, iar acest lucru va însemna presiuni inflaţioniste în plus. Deşi au trecut doi ani de la declanşarea pandemiei de Covid, o parte dintre activităţile economice încă nu şi-au revenit complet. Transportul aerian, turismul sau activităţile legate de divertisment reprezintă, în continuare, industrii afectate semnificativ. E greu de crezut că normalizarea nu va continua în 2022 pe măsură ce oamenii şi autorităţile încep să se obişnuiască cu Covid-ul, aşa cum s-au obişnuit şi cu gripa. Această situaţie va mai dezlănţui consumul care a fost amânat în 2020 şi 2021.
Presiunea inflaţionistă de după 2020 a venit, şi vine în continuare, în principal de la tiparniţe (sau cum spun băncile centrale "Quantitative Easing") care alimentează deficitele bugetare. Aici se încadrează şi România, care nu se deosebeşte cu nimic de celelalte ţări.
Deficitul bugetar în SUA pentru anul fiscal 2020 a fost 3,1 trilioane de dolari, adică 15,2% din PIB. În anul fiscal 2021 deficitul a fost de peste 2,7 trilioane de dolari, sau 12,4% din PIB. Cei doi ani au însemnat cele mai mari deficite bugetare (raportat la PIB) din istoria Americii de după al doilea război mondial.
Deficitul bugetar al guvernului SUA este prognozat să scadă în anul fiscal 2022 la 7,8% din PIB, ceea ce este foarte posibil să fie o estimare optimistă. Scăderea deficitului ar trebui să ducă la o oarecare moderare a presiunilor inflaţioniste. Nici alte ţări, inclusiv România, nu stau mult mai bine în ceea ce priveşte deficitele bugetare, adică diferenţa dintre cheltuielile sistemul bugetar şi încasările din taxe şi alte venituri.
Pentru a înţelege de ce avem şi vom avea în continuare inflaţie mare în cazul Americii este de ajuns să adunăm toate aceste procente uriaşe din PIB, în deficite bugetare, care în mare măsură reprezintă bani noi tipăriţi de către banca centrală, Federal Reserve. Tiparniţa va continua să meargă bine şi în 2022, şi chiar pe noi fronturi, pentru că între timp s-a adoptat planul de reconstrucţie a infrastructurii de 1 trilion de dolari al administraţiei Biden. Nici Uniunea Europeană sau alte economii nu se zgârcesc în cheltuieli bugetare, mai ales că băncile centrale vor continua să ţină dobânzile aproape de zero pentru următorii ani.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.01.2022, 01:33)
traim pe undeva criza anilor '70 - criza stagflationista - unde inflatia i-a calarit pe oameni
se termina circul asta stagflationist undeva in a doua jumatate a anului 2024 sau in 2025.
folositi aceasta informatie cu folos.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Emil în data de 12.01.2022, 02:09)
Unii, "desteptii", tipăresc bani, sume uriase, cu cheltuieli minime. Alții,"prostii" muncesc, din greu, și produc bunuri sau își vind bogățiile solului și subsolului!
Încet, încet "prostii" se deșteaptă!
Este injust ca popoare de oameni muncitori și inteligenți sa trăiască mizerabil iar popoare de idioti-nativ, sau degenerati, să o ducă bine pe baza tiparnitelor sau rostogolirii datoriilor.
Dacă sistemul de plăti mondial, imperiali, nu se schimbă, inflația va dăinui mult și bine!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Emil în data de 12.01.2022, 02:11)
.....sistemul imperialist. ..
1.3. e drept? e nedrept? (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.01.2022, 06:37)
e mult de discutat pe aceste subiecte....
intr-un iures mental, inchipuieste-ti stand la o sueta de idei pe socialistul Marx impreuna cu Adam Smith (tipul cu piata reglata de "mana invizibila" - principiul autodeterminarii pietei) .... nu ar ajunge toata cafeaua din lume sau tot vinul din lume pana sa ajunga cei doi la capatul ideilor.... deci, da.... despre o astfel de larghete a subiectelor e vorba aici...
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2022, 12:29)
Cu acest sistem trebuie sa incepem schimbarea. Schimbarea sistemului monetar international!
1.5. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 12.01.2022, 13:36)
...
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2022, 17:18)
Povestea cu piata reglata de cerere si oferta este o abureala. Se vede cum este acum cu preturile la energie.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.01.2022, 20:12)
de ce zici asta?
tot balante cerere-oferta sunt prezente aici.
iti reamintesc un fapt: in urma acordului Green Deal (Acordul Verde) semnat din partea Romaniei de d-nul Iohannis in Ianuarie 2020 au fost inchise minele de carbune si termocentralele relevante -> asta a dus la un deficit crunt de oferta de energie, Romania trecand de la statutul de exportator la cel de importator de energie
unde e abureala?
orice piata e condusa de jocul acestor forte : cerere si oferta.
2. Cam arată a stagflație
(mesaj trimis de Anonim în data de 12.01.2022, 04:46)
Cam arată a stagflație.
Ce înseamnă "să se mai potolească inflația în semestrul doi?" Adică să nu mai crească preturile la gaze cu 600% pe an, ca în 2020, ci doar cu rate de 60% pe an raportat la nivelurile astro la care au ajuns?? Adica preturile să rămână enorme dar să crească în continuare cu rate descrescânde??
Aceasta așa-zisa "inflație' pare orchestrata politic pentru a servi unui anumit scop - "deconstrucția constructiva" cum spunea Joseph Schumpeter - dărmăm tot și punem altceva in loc, chiar daca sunt oameni în clădire, cam ăsta e conceptul.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.01.2022, 06:42)
da, e stagflatie... Dumnezeu sa aiba mila de noi!
in stagflatie e atmosfera cea mai urata pentru firmele si (mai ales) angajatii dintr-o economie.
nu in inflatie, nu in deflatie/dezinflatie.
e ca si cum ai lua un om si l-ai trece de viu prin doua mari roti dintate: una e inflatia si cealalta roata dintata e recesiunea economica (sau stagnarea)... sti cum iese omul ala dintre alea doua roti? Facut zig-zag, cu oasele rupte! ... Asta e stagflatia , economic vorbind, pentru omul simplu. Oase rupte de viu si altceva nu!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2022, 15:19)
Inflaţia care a început după 2020 provine în special de la tiparniţele care alimentează deficitele bugetare
productivitatea oamenilor pana in 2019 a impins randamentele pozitiv in termeni reali; randamentele au impins cotatiile activelor, cotatiile activelor au deblocat alt ciclu in refinantari, alt ciclu in refinantari a generat masa monetara suplimentara, alta masa monetara a stimulat consecutiv deficite bugetare explozive, alte deficite au venit exac in caderea economica fapt ce a ajutat la saltarea mai rapida din cadere.
Ce nu se spune?
In Romania in perioada 2018 au fost IERTARI de DATORII in sistemul statului (companii capusate), aceste spalari se fac mereu cu viitoare deficite explozive.
In 2015 a fost mini deflationist in Romania... deci asa cum stim ca dupa fiecare ciclu de deflatie urmeaza ciclul de inflatie... iar dupa fiecare ciclu de inflatie urmeaza ciclul de deflatie.
Aceste cicluri (inflationiste - deflationiste) devin tot mai volatile cu cat o piata devine mai indatorata si inundata de o valuta prima.
Fiecare ciclu inflationist tine in medie 8-9-10 ani si fiecare ciclu deflationist tine la fel (in termeni reali).... omul genereaza prin activitatea lui pe pamant o piramida inflationista si una deflationista din cauza deficitelor si excedentelor de stocuri / bunuri /marfuri / cerere -oferta... este o rocaa continua intre necesitatile omului.
"Printarea de bani" nu este inflationista! - inflationista este relatia de cauzalitate a reducerii de bunuri servicii ofertate in piata simultan cu masa monetara suplimentara... caci bunurile / serviciile au lag in raport cu surplusul de bani circulati /depozitati /sterilizati.
Avem de propagat in piata "inflatia cotatiei la energie"... ea are factor de propagare 12-24 luni in tot lantul de servicii / bunuri... aceasta propagare va regla descendent "surplusul" de cash existent ... ca si putere nominala de cumparare...
Pe urma ... dupa propagarea energiei... urmeaza "inflatia" politica prin "taxe-impozite-utilitati-etc.. . ce va mai absorbii inca o tura din "surplusul" de cash.... toate aceste comportamente vor regla in viitor balansarea dintre bunuri-servicii-etc si cash circulat-depozitat... pe urma intra si "scumpirea" banilor ce va tempara "Accelerarea" fractionarii rezervelor bancare.
Banii creati in afara sistemului financiar (institutii financiare ce nu creaza bani ci doar ii recircula la alte dobanzi in piata) = bani deflationisti
banii creati in interiorul financiar (banci comerciale) = bani inflationisti
Exemplele cele mai bune sunt atunci cand piata nu mai devine ca pondere eligibila pentru credite comerciale dar ramane eligibila pentru credite ifn cu dobanzi mai ridicate (sunt mereu doua porti ce se inchid si deschid ca pondere in piata).
Vom observa ca pondere comportamental actiuni in directii de credit "consum - active cu rata accelerata de dizolvare" si credit "consum- active cu rata lenta de dizolvare".
s e m n a t co m en tu ri cre ti n e
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2022, 19:37)
Banii sunt fungibili:
>Banii creati in afara sistemului financiar (institutii financiare ce nu creaza bani ci doar ii recircula la alte dobanzi in piata) = bani deflationisti
Adica... bani tocati de inflatie.
> banii creati in interiorul financiar (banci comerciale) = bani inflationisti
Astia nu sunt cum sa-i clasific. Nu-s chiar tipariti.
>"Printarea de bani" nu este inflationista!
Nu cred.
> [...] urmeaza "inflatia" politica prin "taxe-impozite-utilitati-etc.. . ce va mai absorbii inca o tura din "surplusul" de cash
Surplusul de cash de unde apare? Nu de la tiparirea de mai sus?
3.2. Când și cum (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Keynes în data de 12.01.2022, 20:29)
Când și cum preconizezi începutul ciclului deflaționist? Mai sus s-a dat un termen de 2024-2025 pentru sfârșitul stagflației (inflației cu stagnare economică). Chiar m-aș bucura să văd în sfârșit opinii convergente măcar cu privire la ciclurile inflației/deflației.
3.3. Cicluri (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2022, 21:50)
Când va începe ciclul de deflație?
Cel de stagflație e deja pe culmi și încă nu s-a ,,corectat".
4. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 12.01.2022, 17:28)
...
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2022, 22:40)
Astazi am cumparat AMZN contra trendului, o actiune care se va adapta perfect...deflatiei ce va veni mai devreme decat crede lumea si dupa ce concurenta va fi nimicita de inflatie.