Search: România va avea nevoie de peste 4 miliarde euro anual pentru realizarea a 3.000 de km de autostradă

România va trebui să investeas­că anual între patru şi cinci miliarde euro anual în următorii 10 - 15 ani pentru construirea a circa 3.000 de kilometri de autostradă şi pentru întreţinerea reţelei de 16.000 de kilometri de drumuri naţionale, a declarat săptămîna trecută preşedintele companiei de consultanţă Search Corporation, Michael Stanciu. "Volumul de investiţii necesar pentru a atinge planurile ambiţioase de construcţie a celor 3.000 de kilometri de autostrăzi de care se tot vorbeşte impune investiţii anuale de circa patru - cinci miliarde euro anual în următorii 10-15 ani", a spus Michael Stanciu, principalul acţionar al Search Corporation, cel mai mare jucător de pe piaţa de consultanţă pentru infrastructură din România. Acesta a precizat că în volumul investiţional nu trebuie uitată reţeaua de 16.000 de kilometri de drumuri naţionale, sumele asigurate până în prezent fiind insuficiente, ele reprezentând doar 10 % din necesar.

"În ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi România trebuie să utilizeze parteneriatul public-privat (n.red. PPP) ca modalitate de proiectare, construcţie şi întreţinere deoarece cred că bugetul de stat nu poate acoperi sumele de care discutăm", a spus Stanciu, citat de Agerpres. Acesta a precizat că România a pierdut deja oportunitatea de a face un contract în această formă de organizare, pe Autostrada Bucureşti - Braşov, acolo unde fuseseră aproape semnate contracte pentru construcţia tronsonului Comarnic - Braşov în 2004, proiect abandonat în 2005 pentru a fi ulterior reluat în acest an, când s-a decis concesionarea tronsonului, cu cos­turi însă mult mai mari.

"Potrivit unui studiu realizat de companiile Atkins şi ING asupra tronsonului Bucureşti - Ploieşti, reiese clar că România înregis­trea­ză pierderi de circa 50 milioane de euro anual pentru întârzierea construirii acestui tronson, aflat în prezent dezvoltare. Extrapolând aceste estimări pentru toa­tă lungimea autostrăzii Bucureşti - Braşov, reiese că România pierde anual peste 150 milioane de euro din cauza inexistenţei acestei autostrăzi, adică din 2004 până în prezent s-au pierdut circa 600 milioane de euro", a explicat Michael Stanciu.

Preşedintele Search Corporation a spus că tronsonul Comarnic - Braşov, a cărui construcţie ar putea începe în 2009, cu costuri duble, este un proiect extrem de bancabil şi că orice companie de construcţii ar fi interesată să inves­tească în acest tronson.

"Atunci când noi am făcut studiul de fezabilitate pentru acest proiect, în 2002, reieşea clar că acest proiect este bancabil. Şi dacă în 2005 nu s-ar fi stopat contractul, acum am fi circulat deja pe autostradă. Contractul propus a fi realizat în PPP pentru secţiunea Bucureşti - Ploieşti a fost propus de către Banca Mondială pentru a fi folosit ca model de contract cadru pentru orice alt proiect similar pentru infrastructura din România", a precizat Stanciu.

Contractul pentru concesiunea tronsonului Comarnic - Braşov a intrat deja în dialog competitiv în acest an, urmând ca în 2009 să fie ales concesionarul care va construi, proiecta şi întreţine acest tronson pe o perioadă de 30 de ani.

În cazul contractului Bechtel pentru proiectarea şi construirea (deign & build) Autostrăzii Transilvania, Stanciu, a cărui companie a realizat studiul de fezabilitate al tronsonului Braşov - Târgu Mureş, a precizat că în urma aces­tuia, în conformitate cu devizul general, a reieşit un cost de realizare a acestui proiect de circa 8,7 milioane de euro pe kilometru. Acest contract, semnat în 2004, cu un cost de 2,2 miliarde euro (circa 5,3 milioane pe kilometru), ar putea costa de fapt peste cinci miliarde euro din cauza creşterii costurilor materialelor de construcţii şi a depăşirii cantităţilor ţintă stabilite pentru acest contract.

"Noi am realizat studiul de fezabilitate pentru tronsonul Braşov - Târgu Mureş, în care costul de construcţie pentru un kilometru este de circa 8,7 milioane euro pe kilometru. Din 2005, proiectarea a trecut la Compania Naţională de Drumuri", a adăugat preşedintele Search Corporation. Acesta a precizat că în afara formelor de concesiune pentru realizarea autostrăzilor, România trebuie să implementeze o metodă de analiză şi urmărire a stării drumurilor pentru a se putea aloca fondurile necesare întreţinerii corespunzătoare din punct de vedere tehnic, a reţelei de drumuri.

Stanciu a spus că finanţarea în condiţii de eficienţă a reabilitării drumurilor presupune intervenţia în momentul trecerii acestora de la starea foarte bună la starea bună. Acest lucru generează o scădere a costurilor de reabilitare şi o creştere a duratei de viaţă a drumurilor la nivel foarte bun. "Dacă se intervine, însă, la momentul la care drumurile au atins deja o stare de degradare rea sau foarte rea, efortul financiar este mult mai mare ca să le poţi readuce la o stare bună sau foarte bună. Cum sumele alocate la noi pentru reabilitare sunt foarte mici, nu se reuşeşte decât să se aducă drumurile de la o stare de degradare foarte rea la una mediocră şi cu o durată de viaţă foarte mică", a explicat Stanciu. Preşedintele Search Corporation a precizat că fără un Master Plan pentru dezvoltarea infrastructurii, stabilit prin lege pentru o perioadă de 20 - 30 de ani, care să nu poată fi modificat sau schimbat mai devreme de şapte ani, situaţia infrastructurii nu va fi rezolvată.