Guvernul comunist din Cuba a emis, săptămâna trecută,un decret prin care legalizează industria independentă de film, acţiune care ar trebui să faciliteze producţia, deşi criticii au spus că aceasta nu rezolvă cenzura şi distribuirea.
Până acum, regizorii independenţi cubanezi erau nevoiţi să lupte pentru a-şi realiza proiectele din cauza lipsei recunoaşterii legale. Şi, deşi munca lor era recunoscută uneori în festivaluri de film de peste hotare, aveau probleme cu distribuirea filmelor acasă. Guvernul a spus că din data de 23 august o nouă lege va reglementa statutul creatorilor independenţi şi va înfiinţa un fond naţional pentru filme. Deşi mulţi cubanezi au aşteptat această lege, există îngrijorări cu privire la implementarea ei. "Aşteptăm asta de mulţi ani", a spus Gustavo Arcos Fernandez-Britto, critic de film şi profesor în Havana. "Acest lucru nu va rezolva problemele distribuţiei, care rămân controlate de stat". Într-o ţară care a fost dominată de controlul statului de la revoluţia de stânga din 1959, i-a luat mult timp Institutului Cubanez de Film (ICAIC) să poată produce şi să finanţeze filme.
Dar regizorii au început să facă filme independente din anii 1980 datorită noilor tehnologii precum camerele video. Majoritatea regizorilor cubanezi lucrează în prezent fără ajutorul instituţiilor statului, spunând că acest lucru le oferă mai multă libertate de creaţie şi că au fost totuşi toleraţi de autorităţi. Filmele care sunt considerate că aduc critici la adresa Guvernului, precum "Santa & Andres", de Carlos Lechuga, care relatează povestea unui romancier homosexual disident în anii "80, nu sunt proiectate în insulă deloc.