English
Reporter: Care vor fi efectele semnării Acordului dintre Guvern şi FPSC, în piaţa construcţiilor?
Adriana Iftime:Semnarea Acordului înseamnă o asumare a Guvernului de a pune în aplicare cele convenite. Înseamnă ca începând cu 1 ianuarie 2019 România să aibă prima strategie de investiţii din ultimii 30 ani.
Reporter: Ce avantaje/dezavantaje estimaţi că va aduce adoptarea acestui acord?
Adriana Iftime:Nu cred că putem vorbi despre dezavantaje. Aplicarea Acordului în totalitatea lui, şi nu doar unele măsuri, a fost gândit să aducă avantaje pieţei de construcţii ca un tot: investitor, constructor, beneficiar, angajat, buget, familiilor de români des-părţite de migraţia în ţări străine, fiecărui român care doreşte să aibă lucrări publice în realitate şi nu doar pe hârtie, reducerea evaziunii fiscale etc.
Reporter: Consideraţi că implementarea noului acord îi va impulsiona pe lucrătorii din construcţii plecaţi în alte ţări să se întoarcă în România?
Adriana Iftime:Cu siguranţă că unii muncitori se vor întoarce, alţii nu se vor mai întoarce niciodată. Dacă se vor întoarce doar 10%, din cei circa 700.000 de constructori plecaţi să construiască peste hotare, pentru noi exis-tă un câştig important. Va fi un câştig şi pentru familiile ce sunt obligate să se despartă şi pentru copiii rămaşi acasă fără părinţi. Credem, însă, că vor fi convinşi să nu mai plece aceia care sunt în momentul acesta indecişi, care aşteaptă ca după sărbători să fie atraşi de rudele şi prietenii ce vin acasă, în vacanţă.
Reporter: Cum vedeţi faptul că domeniul construcţiilor a fost declarat sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii zece ani?
Adriana Iftime:Acesta cred că este cel mai important lucru din Acord. Declararea unei priorităţi poate să genereze o logică şi o linie directoare în planificarea bugetului pe următorii ani. Guvernul trebuie să gândească aşa cum gândeşte un om de afaceri: dacă la buget sunt bani puţini (nu cunosc vreo ţară care se declară mulţumită cu bugetul pe care îl are), atunci prioritate vor avea sectoarele care produc bani, iar construcţiile reprezintă un sector care generează surse la buget atât în timpul realizării investiţiei, cât şi după aceea.
Reporter: Ce efect va avea în sector prevederea potrivit căreia nu se vor utiliza zilieri?
Adriana Iftime:Este o măsură care nu permite angajatorilor să plătească angajaţilor decât un salariu legal, cu res-pectarea condiţiilor de "salariu minim" şi plata integrală a taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, adică reducerea evaziunii fiscale practicată de unii operatori care se recomandă că sunt constructori, dar în realitate nu sunt.
Reporter: Cât de importantă este înfiinţarea unui Fond de garantare pentru construcţii, cu participarea statului (80%) şi a firmelor din domeniu (20%)?
Adriana Iftime:Sectorul construcţiilor este, din păcate, ultimul în preferinţele băncilor. De regulă, constructorul execută lucrările pe banii lui, urmând să încaseze după una, două sau mai multe luni, cu alte cuvinte subvenţionează lucrările publice. De asemenea, el trebuie să prezinte mai multe scrisori de garanţie (garanţie de participare la citaţie, garanţie de bună execuţie etc). Dacă acest constructor primeşte un avans, el trebuie, de asemenea, să garanteze avansul respectiv. Cu alte cuvinte, un fond de garantare cu participarea statului înseamnă că statul facilitează garantarea propriei investiţii.
Reporter: Ce ar trebui modificat la legislaţia privind achiziţiile publice?
Adriana Iftime:Legea achiziţiilor publice este o lege la care trebuie aduse modificări permanent, în conformitate cu dinamica pieţei. Pentru acest moment, cea mai necesară modificare vizează criteriile de adjudecare şi găsirea unor soluţii pentru înlăturarea criteriului "preţul cel mai mic".
Reporter: Ce credeţi că ar mai fi trebuit să conţină acest document?
Adriana Iftime:Cred că pentru acest moment, Acordul acoperă toată plaja de măsuri. Este important să se treacă imediat la măsurile legislative care se impun. Insist să precizez că acordul trebuie privit că "un tot". O abordare parţială nu poate conduce la rezultatele aşteptate.
Reporter: Mulţumesc!
• Construcţiile - sector de importanţă naţională
Domeniul construcţiilor a fost declarat de Guvern sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii zece ani, începând cu 1 ianuarie 2019. Acest lucru este evidenţiat în cadrul unui Acord încheiat, la finalul săptămânii trecute, între Guvern şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).
Acesta arată că, în ultimii ani, sectorul construcţiilor s-a confruntat cu dificultăţi legate de asigurarea cu forţă de muncă specializată şi de o concurenţă neloială, ceea ce a făcut ca numărul mediu de salariaţi, declaraţi de agenţii economici din domeniu, să se reducă numai în ultimii doi ani cu 2%, respectiv cu circa 8.000 de persoane. În ultimii trei ani, deşi economia a înregistrat un ritm ridicat de creştere a produsului intern brut, cifra de afaceri din sectorul construcţiilor s-a redus, fiind în anul 2017 cu circa 3 miliarde lei mai mică decât în 2015, iar numărul unităţilor din sector care au înregistrat pierdere a crescut. În unele sectoare adiacente activităţii de construcţii, care asigură materii prime şi materiale de construcţii, există o concurenţă ridicată a importurilor de astfel de produse, ceea ce face ca acestea să înregis-treze rate de profitabilitate mai reduse decât în activitatea de construcţii, mai subliniază documentul citat.
În acest context, conform acordului semnat de cele două părţi, pentru sectorul construcţii se va stabili, din 2019, un salariu minim brut lunar de 3000 de lei. Taxele pe muncă pentru angajator vor fi zero, iar pentru angajat se vor stabili astfel încât salariul minim net lunar să depăşească echivalentul în lei a 500 de euro, algoritm ce se va aplica pe întreaga grilă de salarizare, până la limita de 10 salarii minime.
Totodată, introducerea certificării profesionale va fi făcută de un organism de certificare neutru, alcătuit din membri ai organizaţiilor patronale reprezentative, organizaţiilor profesionale, instituţiilor de învăţământ şi specialişti din domeniu. Firmele care fac obiectul certificării vor putea efectua lucrări doar în condiţiile în care au fost atestate profesional în prealabil de organismul de certificare astfel înfiinţat şi numai la categoriile de lucrări pentru care a fost certificat. Acest proiect de lege are termen 30 iunie 2019.
Acordul citat mai subliniază: "În condiţiile noului salariu minim şi a facilităţii fiscale la plata contribuţiilor sociale, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru. Societăţile depistate că folosesc lucrători fără forme legale vor fi declasificate cel putin un an de zile. De asemenea, lucrătorilor fără forme legale li se vor aplica sancţiuni suplimentare, stabilite împreună cu patronatele şi sindicatele reprezentative". În acest caz, termenul pentru adoptarea iniţiativei legislative este 30 septembrie 2019. În sectorul de construcţii nu vor lucra zilieri.
"Societăţile comerciale din construcţii care nu îşi vor îndeplini contractele la termen şi în condiţiile de calitate solicitate, vor fi trecute la o clasă inferioară de certificare în baza unei metodologii stabilite de comun acord între instituţiile guvernamentale şi patronatele reprezentative", menţionează documentul încheiat între cele două părţi.
Printre altele, acordul mai prevede modificarea prevederilor referitoare la angajarea cetăţenilor din afara UE, în sensul în care vor fi stabilite cote mult mai mari, agreate împreună cu patronatele reprezentative şi vor fi eliminate orice fel de inechităţi privind taxarea şi impozitarea acestora. Autorităţile estimează adoptarea acestor prevederi până la finalul lui ianuarie anul viitor.
Mai devreme, însă, respectiv până la sfârşitul acestui an, urmează să fie adoptată Legea Casei Sociale a Constructorilor în forma reactualizată, aflată în acest moment la Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor.
Alte reglementări pe care instituţiile abilitate le au în vedere sunt:
‣ Perfecţionarea legislaţiei privind achiziţiile publice, prin transmiterea către Parlament a amendamentelor agreate cu patronatele reprezentative;
‣ Introducerea obligativităţii de acordare a avansului pentru contracte de lucrări în procent de 30%, în special pentru cele din fonduri europene şi pentru contractele de interes naţional, iar, în funcţie de disponibilitate, la alte contracte cu o valoare de peste 1 milion de euro;
‣ Introducerea prevederii ca toţi agenţii economici certificaţi care activează în sectorul construcţiilor să fie membri într-o organizaţie patronală;
‣ Înfiinţarea unui Fond de garantare pentru construcţii, cu participarea Statului în procent de 80% şi a firmelor de construcţii cu 20%;
‣ Conceperea unui mecanism de sprijin şi subvenţionare pentru producţia internă de materiale de construcţii în cazul activităţilor CAEN cu o pondere ridicată a importului, precum şi pentru exportul de materiale de construcţii şi îndeosebi de tâmplărie şi/sau vitraj izolant.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
