Securitatea, prosperitatea, valorile democratice şi statul de drept sunt priorităţi ale preşedinţiei suedeze a Consiliului UE

Securitatea, prosperitatea, valorile democratice şi statul de drept sunt priorităţile preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene, prezentate astăzi de ministrul de externe Tobias Billstrom în Comisia de afaceri externe a Parlamentului European, conform Agerpres.

În debutul intervenţiei sale, Billstrom a condamnat agresiunea neprovocată, brutală şi nejustificată a Rusiei în Ucraina, menţionând că preşedinţia suedeză a UE va avea printre obiective continuarea sprijinului politic, militar, economic şi umanitar pentru Kiev, în pofida tentativelor Moscovei de a crea divizări în rândul europenilor.

În opinia şefului diplomaţiei suedeze, sancţiunile constituie un instrument extrem de eficient prin care UE poate ajuta Ucraina să câştige războiul.

Tobias Billstrom a ţinut să remarce că priorităţile preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, funcţie asumată într-o perioadă de provocări istorice pentru Uniune, reflectă poziţiile pe care guvernul de la Stockholm le-a susţinut în mod tradiţional în interiorul blocului comunitar.

Totuşi, el a accentuat că priorităţile răspund şi actualelor provocări geopolitice şi economice pe care le întâmpină Uniunea Europeană în această perioadă.

Programul preşedinţiei suedeze a Consiliului UE include aproximativ 2.000 de reuniuni oficiale la Bruxelles şi Luxemburg, precum şi 150 de reuniuni informale găzduite de Suedia.

Tot astăzi, ministrul Tobias Billstrom a declarat în presa suedeză că ţine legătura cu Finlanda pentru a afla exact poziţia acesteia, după ce şeful diplomaţiei finlandeze Pekka Haavisto a spus că o aderare a Finlandei şi a Suediei la NATO rămâne ''prima opţiune'', dar că guvernul de la Helsinki ''trebuie să evalueze situaţia, dacă s-a întâmplat ceva care face ca pe termen lung Suedia să nu mai poată avansa''.

Haavisto s-a referit astfel la diferendul dintre Suedia şi Turcia cauzat de o serie de manifestaţii antiturce la Stockholm, unde recent extremistul de dreapta Rasmus Paludan a ars un exemplar din Coran în timpul unei demonstraţii, ceea ce l-a făcut pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan să declare că după acest incident Suedia nu poate conta pe ''susţinerea'' Turciei pentru a adera la Alianţa Nord-Atlantică.

La scurt timp după Summitul de la Madrid (28-30 iunie 2022), Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ''terorişti'' de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Guvernul de la Stockholm afirmă însă că justiţia suedeză este independentă, având ultimul cuvânt, şi că deciziile deja luate de ea nu pot fi repuse în discuţie.

În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis în mai anul trecut să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie.

Dintre cele 30 de actuale state membre ale NATO, doar Turcia şi Ungaria nu au ratificat până acum aderarea Suediei şi a Finlandei la NATO.