• 1 iulie
- Intră în vigoare şi în ţara noastră certificatul european digital Covid-19, introdus la nivelul Uniunii Europene pentru facilitarea liberei circulaţii pe durata pandemiei.
• 7 iulie
- Comisia Europeană anticipează că economia României va creşte cu 7,4% în 2021 şi cu 4,9% în 2022, după ce în mai estima un avans de 5,1% în 2021 şi de 4,9% în 2022.
- Banca Naţională a României decide menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an.
• 8 iulie
- Alexandru Nazare este revocat din funcţia de ministru al Finanţelor de către premierul Florin Cîţu, care îşi asumă interimatul pentru 45 de zile în fruntea Finanţelor ca să pregătească rectificarea bugetară din luna august.
• 15 iulie
- Liviu Dragnea, ex-preşedinte al PSD şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul Rahova, după ce a executat doi ani şi două luni din pedeapsa de trei ani şi şase luni de închisoare primită în 27 mai 2019, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
• 16 iulie
- Preşedintele Klaus Iohannis emite decretul prin care promulgă legea de ratificare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul SUA privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.
• 21 iulie
- Autorităţile marchează oficial încheierea misiunii Forţelor Armate ale României în Afganistan.
• 26 iulie
- Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) prelungeşte sechestrul pe averea fostului lider PSD Liviu Dragnea, din cauza prejudiciului constatat de procurori în dosarul Tel Drum, în care acesta are calitatea de inculpat.
• 28 iulie
- Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că economia României va avea o creştere de 6% în 2021, faţă de 4,6%, cât estima în octombrie 2020.
• 6 august
- Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României decide menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an.
• 9 august
- Banca Naţională a României majorează la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2021, de la 4,1%, cât era previziunea anterioară.
• 11 august
- Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă că rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în luna iulie 2021, de la 3,9% în iunie. Preţul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 24,65%, pe fondul unui avans lunar de 4,18%, în timp ce preţurile gazelor au crescut cu 20,49% în ritm lunar, creşterea anuală fiind de 20,55%, conform INS.
- În şedinţa de guvern este prezentat în primă lectură proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea programului Anghel Saligny, program pe care miniştrii USRPLUS îl numesc PNDL 3 şi spun că este un nou mijloc de sifonare a banilor publici.
• 18 august
- Preşedintele Klaus Iohannis aprobă decretul de numire a lui Dan Vîlceanu în funcţia de ministru al Finanţelor, post deţinut interimar de premierul Florin Cîţu din 8 iulie, de la revocarea fostului ministru de resort, Alexandru Nazare.
• 19 august
- Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CSNP) revizuieşte în sens pozitiv estimarea de creştere economică din 2021, la 7%, de la 5%, cât anticipa în aprilie.
• 24 august
- Coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva Covid, medicul militar Valeriu Gheorghiţă, declară că România este oficial în valul 4 al pandemiei.
• 27 august
- Fondul Monetar Internaţional (FMI) modifică în sens pozitiv estimarea de creştere economică pentru România, în 2021, la 7%, faţă de 6%, cât preconiza în primăvară.
• 1 septembrie
- Premierul Florin Cîţu îl demite pe ministrul Justiţiei, Stelian Ion, drept pentru care USR PLUS cere desemnarea unui nou prim-ministru şi anunţă că va susţine o moţiune de cenzură dacă Florin Cîţu nu pleacă.
• 2 septembrie
- Preşedintele Klaus Iohannis decide numirea ministrului de Interne Lucian Bode în funcţia de ministru interimar al Justiţiei.
• 3 septembrie
- Miniştrii USR PLUS refuză să participe la şedinţa de guvern în care a fost aprobată de miniştrii PNL şi UDMR ordonanţa de urgenţă privind Planul Naţional de Investiţii Anghel Saligny.
- USR-PLUS şi AUR depun o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.
• 6 septembrie
- Liderii USR PLUS decid demisia în bloc din Guvern a tuturor miniştrilor formaţiunii politice.
• 7 septembrie
- Guvernul - fără miniştrii USR PLUS - aprobă ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară.
- Camera Deputaţilor aprobă Legea consumatorului vulnerabil şi o trimite spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul creşterii preţurilor energiei.
• 8 septembrie
- Preşedintele Klaus Iohannis emite decretele de revocare din funcţie a miniştrilor USR PLUS şi de numire a interimarilor.
• 9 septembrie
- Guvernul aprobă eliberarea din funcţie a tututor prefecţilor şi subprefecţilor numiţi la propunerea USR PLUS.
• 15 septembrie
- Guvernul discută, în primă lectură, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind compensarea facturilor la energie.
• 16 septembrie
- Preşedintele Klaus Iohannis promulgă Legea consumatorului vulnerabil.
• 17 septembrie
- Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) declară insolvenţa City Insurance, cea mai mare companie de asigurări RCA din România.
• 22 septembrie
- Guvernul aprobă un act normativ pentru despăgubirea asiguraţilor la City Insurance.
• 23 septembrie
- Procurorii descind la City Insurance şi la locuinţele administratorilor societăţii, de unde ridică mai multe documente şi obiecte.
• 25 septembrie
- PNL organizează un congres cu prezenţă fizică, la care au participat 5.000 de persoane, pentru alegerea noului preşedinte al formaţiunii politice. Cu 60,2% din voturile exprimate, Florin Cîţu devine preşedintele PNL.
• 27 septembrie
- Comisia Europeană aprobă evaluarea pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.
- Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, vine la Bucureşti pentru parafarea acordului dat de forul european pentru PNRR.
- Ludovic Orban îşi depune mandatul de preşedinte al Camerei Deputaţilor.
• 28 septembrie
- Curtea Constituţională tranşează conflictul dintre Guvern şi Parlament cu privire la viciile de formă pe care le-ar fi avut moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR, stabilind că moţiunea trebuie dezbătută şi votată.
- PSD depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.
• 29 septembrie
- Conducerea ASF este audiată de Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului pe tema prăbuşirii City Insurance.
• 30 septembrie
- Moţiunea PSD este citită în plenul Parlamentului.
• 4 octombrie
- Guvernul aprobă ordonanţa de urgenţă prin care stabileşte compensarea preţului energiei electrice şi al gazelor naturale.
- Guvernul aprobă actul normativ prin care stabileşte majorarea cu 10% a salariului minim net pe economie de la începutul lui 2022.
• 5 octombrie
- Guvernul condus de Florin Cîţu este demis de Parlament, prin moţiune de cenzură.
- Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,25%, începând cu data de 6 octombrie.
• 19 octombrie
- Ţara noastră atinge vârful valului 4 al pandemiei.
• 26 octombrie
- Liberalul Ludovic Orban demisionează din grupul parlamentar PNL.
• 28 octombrie
- Planul de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) este avizat de Consiliul Uniunii Europene.
• 9 noiembrie
- Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%, de la 1,50%, începând cu data de 10 noiembrie 2021.
• 11 noiembrie
- Comisia Europeană estimează că economia României va creşte cu 7% în 2021, după ce, în iulie, anticipa un avans de 7,4%.
• 16 noiembrie
- Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă că, în trimestrul al treilea din 2021, creşterea economiei ţării noastre a încetinit la 0,3% faţă de perioada aprilie-iunie, iar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020, avansul PIB a fost de 7,2% pe serie brută şi 8% pe serie ajustată. Conform sursei citate, în primele nouă luni din 2021, PIB-ul României a crescut cu 7,1% pe seria brută şi cu 6,8% pe cea ajustată sezonier, faţă de acelaşi interval din anul precedent.
• 22 noiembrie
- Preşedintele ţării, Klaus Iohannis, îl desemnează, la propunerea PSD, PNL şi UDMR, pe generalul în rezervă Nicolae Ciucă pentru funcţia de prim-ministru însărcinat cu alcătuirea noului guvern şi obţinerea votului de învestitură.
• 23 noiembrie
- Este schimbată conducerea celor două Camere ale Parlamentului. Marcel Ciolacu este ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, funcţie care era vacantă după demisia liberalului Ludovic Orban. La Senat, Florin Cîţu ia postul de preşedinte după ce Anca Dragu (USR) este revocată din funcţie.
• 25 noiembrie
- Guvernul PNL-PSD-UDMR condus de premierul Nicolae Ciucă este învestit de Parlament şi depune jurământul. Membrii acestuia sunt: vicepremier, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii - Sorin Grindeanu; vicepremier - Kelemen Hunor; ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - Cseke Attila; ministrul Finanţelor - Adrian Câciu; ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Dan Vîlceanu; ministrul Economiei - Florin Spătaru; ministrul Antreprenoriatului şi Turismului - Constantin-Daniel Cadariu; ministrul Energiei - Virgil Popescu; ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Adrian Chesnoiu; ministrul Sănătăţii - Alexandru Rafila; ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Tanczos Barna; ministrul Educaţiei - Sorin Cîmpeanu; ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale - Marius Budăi; ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de şanse - Gabriela Firea; ministrul Culturii - Lucian Romaşcanu; ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării - Florin Roman; ministrul Sportului - Eduard Novak; ministrul Justiţiei - Cătălin Predoiu; ministrul Afacerilor Interne - Lucian Bode; ministrul Apărării Naţionale - Vasile Dîncu; ministrul de Externe - Bogdan Aurescu.
• 26 noiembrie
- Adrian Câciu, ministrul de Finanţe, semnează acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţn încheiat între Comisia Europeană şi România, în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în PNRR.
• 2 decembrie
- Comisia Europeană plăteşte în contul Ministerului Finanţelor Publice avansul de 1,8 miliarde de euro din PNRR.
• 9 decembrie
- Intră în vigoare starea de alertă pentru încă 30 de zile.
• 15 decembrie
- Guvernul aprobă implementarea, începând cu 1 ianuarie 2022, a pachetului social propus în programul de guvernare.
- Florin Roman, ministrul Digitalizării, îşi înaintează demisia din Cabinetul Ciucă, în urma unui scandal de plagiat.
• 17 decembrie
- Preşedintele Klaus Iohannis ia act de demisia lui Florin Roman şi îl numeşte ministru interimar al Digitalizării pe Virgil Popescu.
- Executivul adoptă ordonanţa de urgenţă "trenuleţ" privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative.
• 20 decembrie
- Guvernul Ciucă aprobă proiectul de lege privind bugetul de stat şi cel privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022.
• 27 decembrie
- Ministerul de Finanţe anunţă că ţara noastră a încheiat primele 11 luni din 2021 cu un deficit bugetar de 55,98 miliarde lei (4,70% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 84 miliarde lei (7,94% din PIB) înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020.
• 31 decembrie
- Autorităţile anunţă că numărul total de cazuri confirmate cu Covid-19 în ţara noastră ajunge la 1.808.891. De la începutul pandemiei au fost înregistrate, în ţara noastră, 58.752 de decese, iar 1.738.999 de persoane au fost vindecate.
- Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 anunţă, în baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, că, la data respectivă, erau vaccinate 7.942.201 persoane împotriva coronavirus, din care 7.822.091 au primit schema completă. A.V.
Indicele BET, al celor mai lichide 19 acţiuni de la BVB, a urcat cu 10% în semestrul al doilea, la 13.061,32 de puncte, iar BET-BK, al fondurilor de investiţii în acţiuni, s-a apreciat cu 8,52%, la 2.514,55 puncte.