SEMNALE ÎNGRIJORĂTOARE PENTRU CREŞTEREA DOBÂNZILOR PE PIEŢELE INTERNAŢIONALE Cine vinde România short?

Anul trecut, toate guvernele au fost ocupate să-şi salveze economiile de la prăbuşire, iar pieţele încercau să nu observe povara datoriilor astfel acumulate. Trecerea în 2010 a marcat revenirea la realitate.

Din Grecia a început incendiul care acum s-a propagat şi la periferia vestică a Europei. Va rezista centrul? Preşedintele BCE încearcă să convingă investitorii că zona euro nu trebuie pedepsită pentru problemele bugetare ale Greciei, conform unui articol de la Bloomberg, dar aceştia nu par dispuşi să mai accepte doar vorbele.

Spania şi Portugalia trebuie să prezinte, alături de Grecia, planuri credibile de stabilizare fiscală, în condiţiile unor creşteri semnificative ale tensiunilor sociale şi ale costurilor de finanţare. Iar acesta este doar începutul. Aceleaşi planuri vor trebui prezentate curând şi de "centrul" eurozonei. Este greu de crezut că şansele de reuşită sunt mari, deoarece "democraţiile nu se împacă foarte bine cu măsurile de austeritate", conform declaraţiilor recente ale lui Nassim Nicholas Taleb, în cadrul unei conferinţe de la Moscova.

Autorul "Lebedei Negre" recomandă chiar vânzarea short a obligaţiunilor de stat americane, după cum scrie Bloomberg, argumentul său fiind politicile monetare şi fiscale promovate de către Federal Reserve şi administraţia Obama (n.a. vânzarea short presupune împrumutarea unui titlu financiar, vânzarea acestuia pe piaţă şi răscumpărarea lui la o dată ulterioară, dar la un preţ mai mic, care permite astfel realizarea unui profit pentru cel care execută operaţiunea).

Poziţia lui Taleb este de înţeles, deoarece toate planurile de stimulare fiscală utilizate până în prezent par să fi avut un singur efect: creşterea datoriei publice.

În Spania, guvernul a cheltuit 8 miliarde de euro până în decembrie pentru a ţine ocupate circa 400 de mii de persoane cu amenajarea parcurilor şi lărgirea trotuarelor. Pare aceasta o soluţie viabilă de atenuare a crizei, măcar pe termen mediu?

Dacă vrem să neglijăm exemplul Spaniei ca fiind nerelevant, ce efect a avut stimularea guvernamentală în SUA? Creşterea limitei datoriei publice cu 1,9 trilioane de dolari, până la 14,3 trilioane. Veţi spune că a scăzut şi şomajul la 9,7% în ianuarie, după două luni în care a stat la 10%? Din păcate, şomajul a scăzut doar la nivelul datelor ajustate pentru sezonalitate şi în urma unor modificări serioase ale metodologiei de calcul, care elimină comparabilitatea datelor. Rata neajustată a şomajului a urcat la 10,6%, de la 9,7% în luna precedentă, iar rata extinsă a şomajului a ajuns la 18% în ianuarie 2010.

Deficitul record, inclus în bugetul propus de guvernul SUA pentru anul fiscal 2011, indică o amplificare semnificativă a presiunilor de creştere a dobânzilor, presiuni care pot depăşi capacitatea Fed-ului de influenţare a pieţei.

Cele mai importante semnale pentru creşterea dobânzilor apar, însă, la nivelul economiilor mici şi a celor emergente.

Un raport recent de la Data Explorers arată că obligaţiunile guvernamentale pentru anumite ţări nu mai sunt considerate un etalon investiţional sigur. Norii negri se acumulează mai ales pentru guvernele care au devenit dependente de finanţările pe termen scurt, aşa cum este şi cazul României.

Datele de la Data Explorers, o firmă de analiză specializată pe colectarea datelor financiare referitoare la vânzările short, indică o tendinţă îngrijorătoare pentru dobânzile şi preţurile obligaţiunilor guvernamentale ale României. Într-un clasament al economiilor emergente, din punct de vedere al volumului de obligaţiuni guvernamentale utilizate în cadrul poziţiilor scurte, România ocupă primul loc (vezi grafic), iar situaţia s-a deteriorat semnificativ faţă de anul trecut.

Dacă în ianuarie 2009, circa 29% dintre obligaţiunile României erau împrumutate pentru deschiderea unor poziţii scurte, la sfârşitul lunii ianuarie 2010 ponderea a ajuns la 59%. Ce înseamnă acest lucru? Că ne apropiem de un default suveran, chiar dacă preţul instrumentelor CDS este mai redus decât în cazul Greciei sau al Californiei?

Deocamdată problema nu se pune în termenii incapacităţii de plată, dar dinamica poziţiei scurte pentru obligaţiunile României arată o amplificare semnificativă a aşteptărilor de pe piaţă privind creşterea dobânzilor. Nimic nu poate opri această tendinţă, dacă programele de reducere a cheltuielilor guvernamentale nu sunt credibile, iar Grecia tocmai ne arată cât de greu este drumul către credibilitate.

Datele pentru Slovenia, Lituania, Polonia, Ungaria şi Slovacia rată, de asemenea, o amplificare a aşteptărilor negative pentru obligaţiunile guvernamentale. Această tendinţă se manifestă şi pentru o serie de ţări din zona euro, cum sunt Irlanda, Grecia şi Portugalia. Rusia este singura ţară din lista Data Explorers pentru care s-a înregistrat o scădere a poziţiei short pe obligaţiuni guvernamentale faţă de anul trecut. Analiştii companiei au mai precizat în raportul lor că unii administratori ai fondurilor de investiţii încep să se poziţioneze pentru creşterea acestor riscuri şi la nivelul economiilor dezvoltate.

Poate că nu este prea târziu să reducem cheltuielile bugetare şi să nu ajungem, astfel, în situaţia Greciei, Portugaliei şi Spaniei, care nu mai contenesc să dea vina pe speculatorii care vor să le îngenuncheze. Sau îi aşteptăm cu braţele deschise, ca ţapi ispăşitori ideali pentru neputinţa şi incompetenţa autorităţilor? Nu speculatorii sunt cei care vând short România.