Senatorii jurişti au votat pentru ridicarea imunităţii conducerii BNR

Senatorii din Comisia Juridică au votat, ieri, ca membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) să răspundă civil şi penal în faţa legii, a anunţat senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir, iniţiatorul proiectului legislativ.

Proiectul de lege care prevede modificarea articolului 25 din Statutul BNR, respectiv ridicarea imunităţii civile şi penale de care dispune conducerea Băncii Centrale, trebuia să fie dezbătut săptămâna trecută, însă discuţiile au fost amânate.

Senatorul Zamfir a redepus, recent, această iniţiativă legislativă, înaintată, iniţial, Parlamentului în anul 2016 şi clasată, ulterior. Daniel Zamfir ne-a precizat: "Preşedintele Klaus Iohannis a trimis înapoi în Parlament, pentru reexaminare, Legea de înfiinţare a Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, făcând referire, printre altele, la două prevederi - cele care transpuneau, practic, articolul 25 din Legea Statutului BNR - care vizau faptul că cei din conducerea Comitetului au imunitate penală şi civilă, creându-se, astfel, un grup de persoane care exced cadrul constituţional, ce spune că nimeni nu este mai presus de lege. Eu nu am făcut decât să îmi însuşesc recomandările preşedintelui ţării, pe care, de altfel, şi le-a însuşit şi Parlamentul, eliminând aceste articole din Legea de înfiinţare a Comitetului. Prevederile trebuie să fie scoase şi din Legea de funcţionare a BNR".

În aprilie 2016, preşedintele Iohannis a evidenţiat, printre altele, că Legea de constituire a Comitetului Macroprudenţial instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, "ce excede cadrului constituţional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne".

Mai exact, art. 11 (2) din textul iniţial al legii sublinia: "Persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general şi, respectiv, al unei comisii tehnice, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează în cadrul secretariatului Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă". Acest articol a fost eliminat din legea promulgată anul trecut de preşedintele Iohannis.

Legea nr. 312 din 2004 privind Statutul BNR menţionează, la art. 25 (3): "Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială".

Daniel Zamfir solicită, prin iniţiativa sa legislativă, eliminarea acestui articol din legea ce reglementează Statutul BNR. În expunerea de motive, parlamentarul subliniază: "Conform alineatelor (3) şi (4) ale art. 25 se statuează un regim privilegiat pentru aceste categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce priveşte răspunderea tuturor cetăţenilor în faţa legii în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituţional. Practic, prin menţinerea acestor prevederi în Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României, putem vorbi despre o lipsă de asumare a responsabilităţii factorilor decizionali din cadrul BNR, în condiţiile în care aceştia nu răspund în faţa legii pentru decizii de importanţă majoră asupra societăţii şi economiei româneşti. În contextul în care a fost deja semnalat acest lucru prin Cererea de reexaminare transmisă Parlamentului României asupra Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, care conţine o prevedere similară cu cea de faţă, consider că adoptarea prezentei propuneri legislative corectează un derapaj legislativ care poate conduce la o încălcare a principiului con­stituţional al egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii".