SENATORUL USR, MIHAI GOŢIU: "Guvernul Orban încearcă să blocheze DNA-ul pădurilor, la Senat"

Senatorul USR, Mihai Goţiu, acuză guvernul Orban că încearcă să blocheze proiectul de lege privind înfiinţarea DNA-ului pădurilor la Senat.

Goţiu scrie pe pagina sa de Facebook că proiectul a trecut deja, în două zile, prin 6 comisii de aviz, în trei a luat deja aviz negativ (Buget-Finanţe, Ape şi Păduri, Administraţie Publică) iar în alte trei a fost avizată favorabil ( Agricultură, Muncă şi Apărare).

Senatul este cameră decizională.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, 13 mai, propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specializată în combaterea infracţiunilor împotriva mediului înconjurător, care îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, transmite G4media.

Redăm mai jos integral postarea senatorului USR, Mihai Goţiu

"Am participat la şedinţele a două din cele 6 comisii. Cei mai vocali oponenţi ai propunerii legislative au fost reprezentanţii Guvernului Orban la dezbateri, în special cei ai ministerelor Mediului şi Justiţiei, dar şi senatori de la PMP şi UDMR.

Miza e uriaşă: tăierile ilegale de păduri, poluarea, deşeurile, contaminarea şi secarea râurilor sunt lucruri care nu mai pot fi ignorate, dacă ţinem la sănătatea şi viitorul nostru. În acelaşi timp, diminuarea infracţionalităţii de mediu, înseamnă şi că sute de milioane şi chiar miliarde de euro nu vor mai ajunge în buzunarele infractorilor, corupţilor şi susţinătorilor lor politici.

În aceste condiţii e absolut surprinzătoare lipsa totală de flexibilitate şi opoziţia Guvernului Orban şi a reprezentanţilor ministerelor Mediului, respectiv Justiţiei, la dezbaterile din comisii. Încă de la Camera Deputaţilor, argumentele lor au fost desfiinţate, dar au venit şi la Senat, fix cu aceeaşi placă. Nu ai cum să spui că "actuala organizare a procurorilor e suficientă", că "trebuie îmbunătăţită doar pe ici, pe colo", că "există o reţea informală de procurori care schimbă informaţii pe cazurile legate de mediu" ori că "sunt suficiente atribuţiile Gărzilor de Mediu şi Forestieră ţi ale Poliţiei", în condiţiile în care fenomenul infracţional în domeniu creşte.

Le-am prezentat datele dintr-un răspuns oficial, primit de la Ministerul Justiţiei, anul trecut, care arată că în timp ce volumul de lemn dispărut din păduri fără acte s-a dublat, numărul de dosare trimise în instanţă şi de condamnări pentru infracţiuni la regimul silvic s-a redus cu aproape 50%.

Datele Inventarului Forestier Naţional (IFN), ciclul 1, arătau, în 2015, că volumul de lemn dispărut anual era de 8,8 milioane de metri cubi pe an. Patru ani mai târziu, datele IFN, ciclul 2, arată că cifra a ajuns la 20 de milioane de metri cubi anual. Comparativ, în 2017, procurorii au trimis instanţelor 631 de dosare legate de infracţiuni la regimul silvic şi au existat 534 de persoane condamnate definitiv. În 2018, am avut 459 de dosare noi trimise în instanţă şi 441 persoane condamnate, iar în primul semestru din 2019, au fost 209 de noi dosare şi 219 persoane condamnate.

Altfel spus: se fură mai mult decât dublu, dar avem mai puţin hoţi. Pe bune? Asta e "eficienţa" reţelei informale de procurori de care vorbeşte Ministerul Justiţiei? Că raportează mai puţine dosare şi condamnări definitive într-o perioadă în care furtul creşte?

Şi vă întreb şi pe voi: cât de credibile mai sunt afirmaţiile ministrului Mediului, Costel Alexe, că ar avea toleranţă zero faţă tăierile ilegale de păduri, dacă Ministerul pe care îl conduce, Ministerul Justiţiei şi Guvernul Orban, în ansamblul lui, se opun unei legi esenţiale pentru lupta cu Mafia Pădurilor?

Legea pentru înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DIIM) a fost iniţiată de parlamentarii USR din Comisiile pentru Mediu şi Juridice: Mihai Goţiu, George Dircă, Stelian Ion, Silviu Dehelean, Cornel Zainea, Allen Coliban şi Daniel Popescu. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, iar camera decizională este Senatul. După dezbaterile din comisiile avizatoare, săptămâna viitoare, legea va fi discutată în comisiile de raport (Comisia Juridică, respectiv Mediu), după care va ajunge la votul final, în plen."