Interesul pentru tranzacţiile cu gaze la Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut, în ultimii ani, potrivit lui Septimiu Stoica, preşedinte BRM, care spune că speră într-o modificare legislativă, care să permită accesul BRM şi pe piaţa energiei electrice. Ringul Gazelor naturale a fost lansat la BRM in iulie 2013, iar primele tranzacţii cu gaze au avut loc în octombrie 2013. De atunci şi până la sfârşitul anului 2015, volumul de gaze tranzacţionat în ringul specializat al BRM a fost de 6,7 TWh.
La această dată, volumul total de gaze naturale tranzacţionate în Ringul gazelor naturale la BRM este de 15,85 TWh. Numărul participanţilor înregistraţi ca membri afiliaţi şi activi pe piaţa centralizată de gaze naturale a BRM a ajuns la 256 (producători, furnizori, traderi şi consumatori non-casnici).
Domnul Stoica ne-a explicat: "Legea energiei are o structură contradictorie, pentru că are un regim distinct în ceea ce priveşte energia electrică şi gazele. Este permis ca gazele să se tranzacţioneze pe mai multe pieţe centralizate, în timp ce pentru energie electrică există o singură licenţă, pentru OPCOM.
Pentru că, la gaze, nu a fost nici o interdicţie, am aplicat alături de OPCOM pentru licenţă.
În prezent, se preconizează ca statul să încurajeze tranzacţiile bursiere, astfel încât o cotă din tranzacţiile cu gaze să fie derulată pe bursă".
În opinia domnului Stoica, într-un mediu transparent, poate fi descoperit preţul de referinţă: "Mediul bursier trebuie să fie pregătit să asigure mai mult - să sporească încrederea asupra finalităţii tranzacţiei, şi aici vrem să utilizăm serviciile contrapărţii centrale (CCP) şi pentru piaţa spot, pentru a creşte gradul de siguranţă - şi să genereze produse suport de tipul derivatelor. Trebuie să implicăm zona financiară în managementul riscului (hedging) şi să aducem în piaţă actorii financiari, care ar avea menirea să crească lichiditatea".
Septimiu Stoica apreciază că trebuie lărgită sfera activelor, astfel încât zona investiţională să nu mai fie cantonată în zona produselor financiare pure. În opinia sa, ar trebui să avem fonduri care investesc, de exemplu, în produse energetice.
Dacă pe piaţa gazelor, BRM are acces atât la piaţa engros, cât şi la piaţa retail, pe piaţa energiei electrice nu poate avea acces decât la piaţa de retail, conform domnului Stoica. Acesta apreciază: "Ar fi în beneficiul utilizatorilor să poată încheia aceste contracte pe piaţă, pentru că, de multe ori, aceste relaţii s-au consolidat bilateral. Pe bursă, s-ar putea obţine preţuri mai bune. Multe dintre înţelegerile bilaterale conţin şi alte considerente, în timp ce, la Bursă, nu se pune problema de aşa ceva.
Sperăm într-o modificare a legii care să ne permită accesul pe piaţa energiei electrice, în condiţiile bunei performanţe pe piaţa energiei - gaze şi certificate CO2".
După ce s-a autorizat ca SSIF, BRM a anunţat că intenţionează să se autorizeze ca sistem alternativ de tranzacţionare (ATS), pentru a putea începe tranzacţionarea produselor derivate.
"Activele de bază pentru produsele derivate pe mărfuri care se întrevăd pentru România sunt electricitatea, gazele, petrolul şi mărfurile agricole", ne-a spus Septimiu Stoica.
Potrivit domniei sale, în agricultură, problema este faptul că avem proprietatea fărâmiţată, o parte fiind dominată de marii producători de cereale, care le exportă. Un alt impediment este faptul că produsele nu sunt întotdeauna fungibile.
Potrivit domnului Stoica, problemele care trebuie rezolvate, pe parcurs, sunt funcţionarea generalizată a depozitelor şi a certificatelor de depozit.
"Pentru bănci, care finanţează producţiile, ar fi foarte bine să poată lua în garanţie certificate de depozit, uşor tranzacţionabile", a precizat preşedintele BRM.
Septimiu Stoica mai apreciază că şi achiziţiile publice ar trebui să se poată derula prin bursă: "La achiziţiile publice, putem oferi bunuri fungibile - gaze, petrol, energie. Suntem în faţa unor noi reglementări, în baza unor directive europene".
Domnia sa consideră că beneficiarii care se califică ar trebui să vină pe bursă pentru aceste achiziţii.