Sfârşitul "dolce far niente" pentru Italia şi pentru Europa?

Actualizare 14:12

Planul propus de Corrado Passera pentru salvarea BMPS, cu ajutorul garanţiilor furnizate de UBS va fi respins de conducerea băncii, conform unei surse citate de Reuters.

Agenţia de ştiri arată că planul Passera-UBS include o majorare a capitalul cu 2,5-3 miliarde de euro, conversia unor obligaţiuni subordonate în acţiuni şi numirea lui Corrado Passera în funcţia de director executiv al băncii.

Cotidianul Corriere della Sera scrie că rolul UBS se reduce doar la garantarea celei mai mari părţi a operaţiunii de salvare, la care ar participa şi mai multe fonduri de investiţii americane, dar fără o implicare financiară directă.

(C. R.)

-----------

Actualizare 11:12

Planul guvernamental pentru realizarea unui bail-out privat al băncii Monte dei Paschi este pus sub semnul întrebării de retragerea băncilor Morgan Stanley, UniCredit şi Intesa Sanpaolo de la negocieri, conform unei ştiri Reuters.

Citigroup Bank of America, Deutsche Bank şi Credit Suisse şi-au manifestat interesul pentru participarea la constituirea fondului de 5 miliarde de euro, iar autorităţile au contactat şi Societe Generale, UBS şi Nomura.

Un comunicat de presă de pe site-ul Monte dei Paschi, publicat astăzi la 1:30 ora locală, arată că instituţia financiară a primit două scrisori cu propuneri privitoare la bancă de la banca elveţiană UBS şi de la Corrado Passera, fost director executiv la Intesa Sanpaolo şi fost membru al guvernului condus de Mario Monti.

La deschiderea de astăzi a Bursei de la Milano, acţiunile BMPS au crescut cu peste 10%.

(C.R.)

---------

"Deoarece lucrurile sunt aşa cum sunt, lucrurile nu vor rămâne aşa", scria odată Bertolt Brecht. Afirmaţia sa este mai actuală ca niciodată, mai ales în ceea ce priveşte situaţia sistemului bancar european.

Autorităţile naţionale, precum şi cele de la Bruxelles sau de la Frankfurt au încercat să ne convingă că ştiu ce fac pentru eliminarea acestui punct de vulnerabilitate maximă, dar toate măsurile au fost îndreptate doar către eliminarea efectelor şi nu a cauzelor determinante.

Acum Europa a ajuns în pragul unei noi faze acute a crizei bancare, situaţie care reflectă incapacitatea cronică a autorităţilor de a recunoaşte natura problemei şi de a manifesta curajul unor decizii radicale.

În epilogul ultimei sale cărţi, "Epoca stagnării", fostul bancher Satyajit Das scrie că "o nouă criză va fi similară unei infecţii virulente asupra unui organism al cărui sistem imunitar este deja compromis", iar autorul se întreabă, într-un editorial recent de pe site-ul Bloomberg, dacă lumea poate face faţă unei noi crize bancare.

Datele de la World Bank prezentate de Das arată că rata creditelor neperformante la nivel mondial a fost de 4,3% în 2015.

Înainte de declanşarea crizei financiare globale din a doua jumătate a deceniului trecut, aceeaşi rată era de 4,2%.

"Criza bancară din Europa se extinde rapid", constată şi analistul american Martin Armstrong, care acuză BCE că "a adus Europa aproape de un colaps bancar pe scară largă", deoarece "nu poate înţelege că dobânzile zero sau negative nu vor încuraja creditarea, în condiţiile unui grad ridicat de îndatorare chiar la nivelul instituţiilor financiare". În opinia lui Armstrong, "BCE trebuie să inverseze imediat politica monetară pentru a preveni dezastrul".

Greu de crezut că o astfel de opţiune este luată serios în considerare de autorităţile europene. Acum prioritatea pare să o reprezintă "salvarea" sistemului bancar italian, inclusiv printr-un bail-out guvernamental care să ignore Directiva Europeană de Redresare şi Rezoluţie Bancară.

Propunerea relativ recentă a premierului Matteo Renzi, de aplicare a unui plan de bail-out de circa 50 de miliarde de euro, a fost respinsă imediat de Germania şi Comisia Europeană.

Între timp au apărut declaraţii de susţinere a unui bail-out guvernamental din partea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Centrale Europene, dar şi din partea Goldman Sachs.

Analiştii băncii americane de investiţii consideră că "saga bancară din Italia nu este o mare problemă", conform unui articol de pe site-ul Financial Times, deoarece "toate creditele neperformante pot fi şterse cu echivalentul a 9 luni de achiziţii a obligaţiunilor guvernamentale de către BCE". Fără comentarii!

În condiţiile în care cazul băncii Monte dei Paschi trebuie rezolvat până la publicarea rezultatelor testelor de stres din această seară, bancherii de la GS consideră că "intervenţia statului, într-o formă sau alta, este atât probabilă cât şi de dorit".

După cum scrie tot Financial Times, autorităţile italiene au ajuns în stadiul în care caută resurse financiare pentru un bail-out privat al băncii Monte dei Paschi (BMPS).

Ţinta este atragerea a 5 miliarde de euro, astfel încât să fie evitată naţionalizarea, după cum au declarat surse oficiale europene.

Alte surse, implicate direct în negocieri, au declarat că se doreşte anunţarea "salvării" BMPS înainte de publicarea rezultatelor testelor de stres la sfârşitul săptămânii.

Planul de recapitalizare include transferarea unor credite neperformante din portofoliul BMPS către un vehicul investiţional special, unde vor fi securitizate. Tranşele cele mai riscante vor fi preluate de acţionari, iar tranşele mai puţin riscante (n.a. tranşa "mezanin") de fondul Atlas, ale cărui resurse vor fi suplimentate cu 160 de milioane de euro, prin contribuţii de la UniCredit şi Intesa Sanpaolo.

Pentru atragerea resurselor necesare fondului privat de bail-out, autorităţile italiene au apelat şi la băncile străine de pe piaţa internă, conform unei ştiri Reuters. "Am fost contactaţi, dar în contextul apelului general către toate băncile străine", a declarat Marzio Perrelli, directorul executiv al subsidiarei HSBC din Italia.

Şi cea mai mare bancă din Italia, UniCredit, s-a angajat în cursa disperată a recapitalizării. O ştire recentă de la Bloomberg arată că noua conducere intenţionează să majorareze capitalul cu 5 miliarde de euro şi să vândă întreaga cotă de participare la capitalul băncii poloneze Pekao.

Pe lângă ieşirea completă din Polonia, noul director executiv al băncii, Jean-Pierre Mustier, evaluează şi posibilitatea vânzării băncii online FinecoBank SpA, după cum au declarat sursele anonime citate de agenţia de ştiri americană, precum şi a unei mari părţi a portofoliului de credite neperformante. Bloomberg mai arată că eforturile de recapitalizare de până acum au fost îngreunate de structura complexă a băncii, care este prezentă în 17 ţări.

În condiţiile în care BCE cere băncilor de importanţă sistemică din Europa o rată minimă de 10% pentru capitalul de rang I în 2016, rata CT1 a UniCredit a scăzut la 10,5% în T1 2016, de la 10,7% în trimestrul anterior.

În urma dezvăluirilor din presă, UniCredit a cerut autorităţilor să investigheze "posibilul abuz de piaţă, referitor la strategia băncii, în relaţia cu media", conform unei ştiri Reuters, abuz care a condus la scăderea preţului acţiunilor.

Dar mai contează câteva procente, când scăderea de la începutul anului este de 60%? UniCredit va publica săptămâna viitoare rezultatele financiare din T2 2016.

Managerul unui fond de investiţii din Milano a declarat că nu vede motive pentru schimbarea regulilor de salvare a instituţiilor financiare din Italia, prin ignorarea bail-in-ului, deoarece "toate lumea ştie că sunt insolvente", după cum scrie revista Euromoney. În condiţiile unei pieţe nefuncţionale a creditelor neperformante, pe fondul aşteptărilor nerealiste referitoare la preţuri, forţarea lichidării acestor portofolii va şterge capitalul bancar, conform opiniilor publicate de Euromoney.

Pe de altă parte, investitorii sunt nemulţumiţi şi de faptul că "Italia nu a luat niciodată în serios reglementările privind bail-in-ul", mai ales că "va fi foarte grav pentru Europa dacă Italia poate să scape din această situaţie fără bail-in".

Eoin Mullany, analist al băncii Berenberg, descrie pentru FT adevărata dimensiune a problemei din sistemul bancar italian. "Băncile au foarte multe active neproductive în bilanţuri şi sunt numeroşi clienţi care deocamdată pot să plătească, dar capacitatea de plată nu este garantată şi pentru viitor", a precizat Mullany, în condiţiile în care "există o mulţime de companii zombi care sunt ţinute în viaţă doar de dobânzile scăzute".

Şi dacă ar fi doar băncile italiene! Ultimele rezultate raportate de cea mai mare bancă din Germania, Deutsche Bank, arată că "durerea acesteia a devenit cronică", după cum scrie Bloomberg. Valoarea acţiunilor sale a scăzut până la o treime din valoarea contabilă, o "performanţă" care nu a fost atinsă nici măcar în cea mai neagră perioadă a crizei financiare globale.

Şi în cazul DB, problema capitalizării deficitare este aproape imposibil de rezolvat prin atragerea de noi surse financiare de la acţionari. Mai rămâne doar opţiunea vânzării activelor şi a ieşirii de pe mai multe pieţe.

Având în vedere miza uriaşă pentru stabilitatea financiară a Europei, testele de stres al Autorităţii Bancare Europene vor ajunge, probabil, la concluzii liniştitoare.

Din păcate, "ascultătorii" sunt tot mai puţini, pentru că majoritatea jucătorilor de pe pieţele financiare caută "scuze" pentru a nu participa la ceea ce scriitorul Robert Louis Stevenson numea "banchetul consecinţelor", unde "mai devreme sau mai târziu, toată lumea trebuie să participe".

Spre deosebire de alte sindrofii, unde se citesc laude şi se acordă premii în "familie", "elitele" financiare şi politice speră să nu fie invitate la acest "banchet", "onoarea" urmând să revină doar celor care trebuie să consume printre lacrimi, dar şi în linişte, cele două delicatese servite, bail-in şi bail-out.