SIEGFRIED MUREŞAN, EUROPARLAMENTAR: "Marile dosare europene din timpul Preşedinţiei române a UE: Brexit, Bugetul UE şi viitorul UE"

Deputatul european Siegfried Mureşan (PMP/PPE) susţine că în timpul preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va deţine România în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, vor exista trei mari dosare la nivelul Uniunii Europene (UE) pe care ţara noastră le va gestiona şi pe care le poate influenţa: ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar european (Brexit), adoptarea bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2021 - 2027, dar şi discuţiile privind viitorul UE.

Domnia sa a declarat recent, în cadrul dezbaterii "Preşedinţia română a Consiliului UE - Cât suntem de pregătiţi?", că, pe lângă aceste trei mari dosare, România ar trebui să aibă şi o prioritate personală de preşedinţie, iar aceasta trebuie să fie creşterea angajamentului din partea UE pentru statele din vecinătatea estică (Republica Moldova, Ucraina şi Georgia), care implementează acorduri de asociere cu UE.

Siegfried Mureşan a afirmat: "În timpul Preşedinţiei UE deţinută de România, vor exista trei mari dosare la nivelul Uniunii. Primul dintre ele va fi ieşirea oficială a Marii Britanii din Uniunea Europeană, programată să aibă loc în timpul preşedinţiei noastre. (...) Dacă negocierile dintre UE şi Marea Britanie merg bine, dar nu reuşesc să fie încheiate în timp util, atunci aceste negocieri vor putea fi prelungite cu acordul unanimităţii tuturor statelor membre. Atunci, România, ca deţinătoare a Preşedinţiei UE, va avea un rol esenţial să asigure unanimitatea în Consiliu, lucru foarte important deoarece, dacă această unanimitate nu se obţine, negocierile nu vor putea fi prelungite şi se va produce o ieşire bruscă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, care, evident, nu este de dorit. Al doilea dosar este adoptarea Bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 - 2027. În scenariul optimist, vom avea 5 - 6 luni de zile, între octombrie - noiembrie 2018 şi martie 2019, ca să luăm deciziile importante legate de viitorul buget al Uniunii Europene, înainte ca Parlamentul European să-şi încheie mandatul, deci în timpul preşedinţiei rotative a României. Dacă negocierile eşuează, consecinţa este următoarea: negocierile nu vor putea fi reluate decât după ce noul Parlament European, care va fi votat în mai 2019, îşi va intra în atribuţii, deci în a doua parte a lui 2019, astfel că bugetul ar fi adoptat la sfârşitul anului 2020, ceea ce înseamnă că, la 1 ianuarie 2021, la începerea noului buget multianual, nu va fi pregătit nimic pentru a începe absorbţia fondurilor europene. În consecinţă, dacă noi luăm decizia privind bugetul UE atât de târziu, este clar că absorbţia din exerciţiul financiar următor va începe cu întârziere. De aceea este de dorit ca viitorul bugetului să fie clarificat înainte de alegerile europarlamentare din 2019 şi noi, ca ţară care deţine preşedinţia Consiliului UE la acel moment, vom avea un rol important. (...) A treia temă este viitorul Uniunii Europene. (...) Chiar la acest sfârşit de săptămână Comisia Europeană a vorbit din nou despre un eventual buget al zonei euro, menit să absoarbă şocuri asimetrice care ar lovi unele state mai puternic decât altele. (...) Este doar un exemplu de iniţiativă legislativă cu impact semnificativ pe termen lung, unde va trebui să avem o poziţie. (...) Nu trebuie să ne fie teamă de această dezbatere privind viitorul Uniunii Europene, trebuie să depăşim acest sindrom al periferiei, deoarece nu există un nucleu dur al statelor care se vor integra mai mult din care noi vom fi excluşi".

Prezent la dezbatere, fostul prim-ministru Dacian Cioloş a spus că ţara noastră nu şi-a asumat până în prezent un rol central, iar influenţa pe care o poate avea la nivel european, în timpul Preşedinţiei României la Consiliul UE, depinde de forţa pe care o are.

Dacian Cioloş a declarat: "Nu prea ne-am asumat noi un rol central. Sigur, acum, nici nu trebuie să exagerăm, România poate să influenţeze ce se întâmplă la nivel european în funcţie de ce poate să pună pe masă, de forţa pe care o are. (...) De data asta, vom fi obligaţi cumva, vom fi puşi în postura să ne asumăm şi rolul de producător de idei, de politici europene. (...) Este o oportunitate acest lucru, pentru că, chiar dacă agenda europeană de care ne vom ocupa noi în perioada respectivă vine cumva din urmă, foarte puţine lucruri o să le putem aduce noi, ca atare, ca idei noi, ca propuneri legislative noi, pentru că nu e rolul Consiliului, dar viziunea pe care o avem poate să influenţeze foarte mult. Ce anume? Compromisul care va fi adoptat de Consiliu şi de Consiliu şi Parlament, atunci când se adoptă acte normative. Aici e rolul cheie al Preşedinţiei, din punctul meu de vedere".

Fostul premier a adăugat că ţara noastră trebuie să-şi asume "o anumită viziune" legată de Uniunea Europeană, subliniind faptul că de la intrarea în blocul comunitar, România s-a "cam ferit" să facă acest lucru, iar politicienii au alimentat ideea că ţara se află la periferia Europei.

Dacian Cioloş a mai spus că o parte din actele normative la nivel european pe care România le va putea influenţa la nivelul Preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru 2019 au început deja să fie dezbătute la nivelul Parlamentului şi Consiliului European.

De asemenea, potrivit fostului prim-ministru, modul în care România va conta în procesul decizional european la momentul deţinerii Preşedinţiei va depinde şi de situaţia politică şi de credibilitatea Guvernului şi a membrilor Guvernului, la momentul respectiv.