English
2021 va fi anul în care multe companii, în special din zona IMM-urilor, vor fi nevoite să găsească soluţii pentru plata datoriilor restante, rostogolite din anul trecut. Pentru multe dintre ele, chiar şi în condiţiile revenirii economiei pe linia de plutire, misiunea va fi una cu adevărat imposibilă, iar numărul insolvenţelor va atinge un nivel semnificati, potrivit unui comunicat de presă al Sierra Quadrant.
În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, şi-au rostogolit creanţele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerţul tradiţional, HORECA, industria de evenimente etc.
Analiza Sierra Quadrant arată: ,,Multe companii, aflate pe pierdere înainte de criză, au primit un ajutor nesperat. Au ţinut afacerea în funcţiune pentru că au beneficiat de ajutorul oferit de stat. Din păcate, în 2021, sprijinul statului se va diminua treptat şi se va axa către companiile care au potenţial, astfel că din economie vor dispărea multe IMM-uri, mai ales din zona serviciilor afectate de pandemie. Multe firme vor fi cu spatele la zid, vor trebui să îşi restructureze afacerile''.
Scăderea numărului dosarelor noi de insolvenţă, în 2020, cu 12,72% faţă de anul precedent, de la 6.524 în 2019 la 5.694 în 2020, trebuie pusă, astfel, pe seama facilităţilor oferite de Guvern şi a blocării activităţii instanţelor.
În acest an, potrivit estimărilor companiei, nu este exclus să atingem un nivel al insolvenţelor similar cu cel înregistrat în urmă cu 10 ani.
Compania de restructurare a afacerilor estimează că, în total, aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării (insolvenţă, concordat preventiv, faliment, suspendarea activităţii etc.), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat şi accesului dificil la liniile de finanţare bancară.
VICTIMELE PANDEMIEI
În 2020, pandemia a afectat în principal firmele mici şi mijlocii, slab capitalizate şi prost manageriate. Cele mai multe s-au confruntat cu probleme serioase de cash-flow, în condiţiile blocajului financiar şi al imposibilităţii de a accesa credite bancare, 4 din 5 IMM-uri fiind nebancabile.
Chiar dacă numărul dosarelor de insolvenţă a fost mai mic, impactul economic a crescut semnificativ.
Cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvenţe anul trecut a atins 1 mld.euro, cu 25% mai mare decât în 2019, iar valoarea activelor implicate se cifrează la 1,6 mld.euro, cu peste 30% mai mare decât în 2019.
Anul trecut, cele mai multe insolvenţe au fost în HORECA, industrie, retail, energie, auto, în Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara.
În 2021, Sierra Quadrant estimează că, dincolo de aceste domenii, vor fi afectate de insolvenţe şi domeniile conexe, de la transportul aerian la agricultură, auto (piese şi subansamble) şi turism.
FURTUNA PERFECTĂ
Dincolo de efectele pandemiei, cum peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate, marea problemă o va reprezenta blocajul financiar, fapt care va afecta puternic cashflow-ul acestora.
Potrivit unui studiu realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, mai mult de jumătate din IMM-urile româneşti au întâmpinat probleme la încasarea facturilor în 2020.
Durata medie de plată a facturilor a crescut la 120 de zile, faţă de 115 zile în 2019, potrivit studiului.
58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionate la finele anului trecut într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.
MARTIE, UN MOMENT SEMNIFICATIV
Luna martie va reprezenta, pentru multe companii, un moment important, în care patronii şi/sau acţionarii vor trebui să decidă dacă mai continuă afacerile sau închid porţile business-ului.
Pe 31 martie va expira termenul până la care firmele vor putea accesa procedurile de eşalonare sau amnistie fiscală a datoriilor către stat.
În cazul amnistiei pentru dobânzi, penalităţi şi accesorii, potrivit OUG nr. 69/2020 şi prelungită prin OUG 229/2020, contribuabilii vor trebui să facă dovada achitării obligaţiilor fiscale principale restante, până la data de 31 martie 2021.
Obligaţia include accesoriile restante care nu pot beneficia de amnistia fiscală, depunerea tuturor declaraţiilor fiscale şi depunerea cererii de anulare a accesoriilor pentru care se aplică procedura amnistiei până la data de 31 martie 2021, sub sancţiunea decăderii.
Amnistia se aplică nu doar pentru obligaţiile datorate ANAF, ci şi pentru obligaţiile bugetare administrate de alte instituţii sau autorităţi publice, cum ar fi Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).
,,Va fi un moment semnificativ pentru că vom vedea câte dintre firme îşi vor asuma un plan de restructurare a afacerilor, altfel spus câte dintre ele sunt dispuse să continue business-ul în 2021'', afirmă analiştii de la Sierra Quadrant.
Dincolo de datoriile la stat, patronii/acţionarii vor trebui să ia o decizie, pînă pe 15 martie, şi în privinţa continuării suspendării ratelor şi a leasingurilor, mai cu seamă că acestea au acumulat dobânzi în 2020.
,,Pentru mulţi va fi aproape imposibil să mai beneficieze de aceste facilităţi, în condiţiile în care perioada maximă de suspendare a ratelor de 9 luni include şi perioada pentru care au fost suspendate creditele în 2020, astfel că băncile vor avea o reală problemă cu creditele neperformante.'', explică experţii.
Potrivit datelor CSALB, 560.000 de debitori au beneficiat de moratorii legislative şi private până acum, adică 14,7% din totalul creditelor acordate de sectorul bancar.
ALTERNATIVA LA INSOLVENŢĂ
Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat.
Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, concordatul preventiv este avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.
În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităţilor şi a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.
Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA şi transporturi, în general din sectoarele afectate de restricţiile impuse pe fondul pandemiei.
2020 a adus, pe de altă parte, o îmbunătăţire a disciplinei financiare. Datele BNR arată că băncile au refuzat la plată cecuri şi bilete la ordin de 2,27 mld. lei, în scădere cu 30% faţă de anul precedent.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2021, 21:32)
04.05.2012 - 21:39
Unul dintre barometrele care arată cu mare acurateţe care este momentul oportun pentru o investiţie imobiliară îl reprezintă raportul dintre preţul cerut de vânzători şi salariul mediu net din respectiva ţară. Specialiştii susţin că cu cât acest raport este mai mic cu atât momentul pentru achiziţia unui imobil este mai prielnic. După cum se poate vedea din tabelul de mai jos, luna martie (am luat-o ca etalon pentru toţi anii examinaţi) din 2012 înregistrează cel mai favorabil raport dintre preţul mediu al unui apartament şi câştigul net. Doar în 2002 şi 2003 raportul a fost şi mai favorabil celor care doreau să cumpere, dar atunci era aproape imposibil să obţi un credit bancar. Se poate observa o linie ascendentă a raportului mai sus amintit între 2004 şi 2008. În fiecare din aceşti ani preţul apartamentelor a crescut cu sume astronomice (de exemplu, un apartament de două camere a fost mai scump, în medie, în 2004 faţă de 2003 cu 10.000 euro, în 2005 faţă de 2004 cu 17.000 euro, în 2007 faţă de 2006 cu 30.000 de euro, iar în 2008 faţă de 2007 cu 40.000 de euro). Ceea ce indică faptul că, în acest ultim an 2008, un apartament cu două camere dintr-un apartament muncitoresc al Bucureştiul s-a scumpit,lunar, cu peste 3.000 de euro.
An Preţ mediu 2 camere Salariu net Raport preţ/salariu
2002 16.044 138 116
2003 15.481 136 113
2004 25.594 145 176
2005 42.650 206 207
2006 47.591 239 199
2007 77.948 311 250
2008 119.490 344 347
2009 71.267 335 212
2010 66.095 350 188
2011 57.039 360 158
2012 54.000 336 160
Sursa: indeximobiliar.ro pentru preţurile apartamentelor şi INS pentru salariul mediu
Teama zilei de mâine bate statistica
Octombrie 2007. Bula imobiliară este la apogeu. Creditele se dau pe bandă rulantă şi cu mare uşurinţă. Fonduri de investiţii cumpără pentru a revinde aproape imediat şi mulţi proprietari ajung să cumpere la a treia sau la a patra mână. "Eu am cumpărat un apartament de 38 de metri pătraţi într-un bloc vechi. Evident că nu îl pot numi confort I, e prea mic ca spaţiu. Mi s-a cerut iniţial 71.000 de euro şi când m-am dus să semnez actele, propietarul mi-a prezentat un domn care mi-a spus că îi oferă mai mult. Pentru a nu pierde apartamentul am ajuns să licitez şi l-am luat cu 73.000 de euro". Peste numai câteva luni avea să înceapă criza economică. Preţurile s-au dus în jos, iar - după patru ani - în 2012, în medie, preţul apartamentelor din Capitală s-au înjumătăţit.
Statistica spune clar: dacă în 2008, un cumpărător avea nevoie de 347 de salarii medii pentru a-şi achiziţiona un apartament de două camere, astăzi nu mai are nevoie decât de 160 pentru a achita imobilul. Diferenţă este imensă şi pare una favorabilă celui care vrea să cumpere.
Încrederea depinde de siguranţa slujbei
De ce, în acest context, piaţa imobiliară este blocată, iar vânzările de apartamente sunt mult sub cele din 2008? Liviu Voinea, directorul "Grupului de economie aplicată" exlică această "anomalie". "Preţurile trebuie să reflecte nu doar câştigurile oamenilor, ci şi capacitatea şi încrederea lor că pot returna un împrumut. Această încredere depinde de siguranţa locului de muncă, de aşteptările privind creşterea veniturilor, iar ele nu sunt prea optimiste. Creditarea practic a dispărut, astfel încât nu este relevant cât se cere pe apartament, ci câţi bani are cumpărătorul. Cerera solvabilă a ajuns la un nivel foarte jos, aşa că degeaba a scăzut preţul apartamentelor cu un procent însemnat. Probabil nu a scăzut suficient de mult." Altfel spus, vestea bună legată de scăderea preţurilor apartamentelor este demolată de altele negative şi cu un impact şi mai mare asupra posibilului cumpărător. "Inflaţia acumulată a fost de peste 20%, iar salariile în sectorul bugetar au fost tăiate cu mai mult de 25% dacă luăm în calcul şi sporurile tăiate", arată Voinea
Căderi de preţ. Oamenii rezistă şi nu cumpără
România liberă a mers mai departe cu această analiză dorind să vadă care sunt diferenţele de preţ dintre momentul de vârf înregistrat în sectorul imobiliar (2007 - 2008) şi ziua de azi. De asemenea, am fost interesaţi de contextul economic al celor două momente. În ianuarie 2008, o garsonieră în Drumul Taberei, zona Favorit costa 70.000 de euro. La un salariu net mediu de 344 de euro, rezultă că pentru a o achiziţiona aveai nevoie de 203 salarii. Astăzi, când potrivit Institutului Naţional de Statisctică, salariu net este de 336 euro (mai scăzut cu 2%), poţi cumpăra aceeşi garsonieră cu doar 105 salarii (la un preţ de 35.500 de euro). Făcând acelaşi calcul, un apartament de două camere în cartierul Lacul Tei (108.000 euro, în urmă cu 4 ani) era echivalentul a 313 salarii medii nete. Astăzi, un apartament similar costă 68.000 euro, adică 202 salarii medii nete. La fel, pentru trei camere în Dristor (145.000 euro în 2008) plăteai 421 de salarii, iar în 2012 acelaşi tip de apartament (70.000 euro) este echivalent cu 194 salarii.
De ce se refuză apartamente la preţ redus
Comparând câteva zeci de oferte pentru apartamentele din 2008 respectiv 2012, din lunile martie şi aprilie, şi luând în considerare aceeaşi sursă (un portar de anunţuri pe internet pentru Bucureşti) se constată o scădere medie cu 49%.
Analistul economic Cristian Orgonaş a admis că apartamentele s-au ieftinit dar crede că "nu trebuie uitat faptul că numărul persoanelor care câştigă, azi, suma de bani necesară pentru a lua un credit este incomparabil mai mică decât cea din 2008. Numărul salariaţilor a scăzut cu 10%, ceea ce a redus aria persoanelor care se pot gândi la un apartament. Iar, o parte dintre cei eligibili pentru a lua un credit au deja unul. O altă parte dintre cei eligibili pentru un credit imobiliar au ajuns restanţieri şi cu siguranţă nu au nici o intenţie să ia un nou credit.
Puterea de cumpărare, în jos
Potrivit INS, între 2008 şi sfârşitul lui 2011, indicele preţurilor de consum a înregistrat o creştere cu 16,51%. Cel mai mult s-au scumpit mărfurile nealimentare, cu circa 22%, iar cel mai puţin alimentele care au înregistrat o creştere de preţuri uşor peste 8%. În acelaşi interval, serviciile s-au scumpit cu peste 19%.
De asemenea, salariul mediu a crescut de la 1.282 de lei la 1.472 de lei, dar, în euro, vorbim de o scădere de la 344 la 336 de euro. În fine, leul s-a depreciat - în numai patru ani - cu 18% de la 3,6 lei/ 1 euro la 4,3 lei/ 1 euro.
Vânzarea de apartamente, la jumătate
Criza finaciară care a lovit Europa s-a repercutat cu violenţă în sectorul imobiliar. Astfel, potrivit lui Ion Marin, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România "în ianuarie 2009 (primul an de criză n.red.) numărul tranzactiilor imobiliare din Romania a scăzut cu aproape 50% faţă de perioada similară din 2008 şi 2007". În 2010 numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut nesemnificativ cu sub 1% faţă de 2009. În schimb, în 2011, piaţa a cunoscut o uşoară revenire, numărul tranzacţiilor fiind cu 8% mai mare decât anul anterior.
Interesant este că, într-o analiză a Deutche Bank, România nu apare în
top 10 al pieţelor imobiliare supraevaluate la nivel mondial. Primul loc este ocupat de Belgia (unde preţul apartamentelor este supraevaluat cu 56%), Canada (54%), Norvegia (48%), Noua Zeelandă (44%), Franţa (42%). În clasment se mai află Spania şi Marea Britanie (33%).
Garsoniere:
Loc Spaţiu An Preţ 2008 Preţ 2012 Scădere
Favorit 30 mp, 1980 70.000 35.500 - 49%
Titan 35 mp 1979 75.000 32.000 - 57%
Iancului 36 mp 1981 90.000 39.000 - 67%
P. Presei 57 mp 2008 110.000 65.000 - 41%
Medie scădere preţ garsoniere : - 53.5%
Două camere
Militari 60 mp 1978 107.000 52.000 - 53%
Lacul Tei 54 mp 1984 118.000 68.000 - 42%
Decebal 64 mp 1990 160.000 85.000 - 46 %
Aviaţiei 95 mp 2008 235.000 140.000 - 40%
Medie scădere preţ două camere - 45%
Trei camere
Giurgiu 68 mp 1980 117.000 59.000 - 49%
Crângaşi 76 mp 1979 145.000 70.000 - 51%
Dristor 70 mp 1984 145.000 75.500 - 48 %
Parc Carol 117 mp 2007 337.000 160.000 - 52%
Medie scădere preţ trei camere - 50 %
Medie scădere preţuri general -49%
Notă: Toate apartamentele luate în calcul sunt confort I şi construite după 1977
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2021, 21:37)
Trebuia trecuti si nesimtitii de la Remax!!!
Aia de au dat tepe si nu au platiti chiriile si utilitatile!
Nu intorceau ei banii cu lopata?
Nesimtitii... astept sa isi ceara scuze pe bursa ro pentru ce au facut ei si colaboratorii lor unei tari intregi ingropate in datorii si tepe speculate.
PS: sa imi plateasca chiria si utilitatile aia de au fugit mancand pamantul prin vagauni; colaboratorii Remaxi, marii experti imobiliari; nesimtitii.
Rusine, Rusine, Rusine!
Sa mai aud plisc sau postare remax sa vad ca de nu asa va tin pana cand cade si bula cad si ei pe urmatorii 10 ani.