SIF-URILE ŞI FONDUL PROPRIETATEA/BURSA Costel Ceocea, SIF Moldova: "Eliminarea pragului va transmite un semnal pozitiv pentru creşterea încrederii investitorilor"

Reporter: Cum apreciaţi influenţa SIF-urilor asupra Bursei de Valori Bucureşti?

Costel Ceocea: Interesul manifestat constant după listarea acţiunilor SIF-urilor de către investitori români şi străini (chiar dacă diminuat de criza financiară globală şi de slăbiciunile structurale ale pieţelor financiare româneşti, devenite mult mai vizibile în ultimii ani) sunt în acelaşi timp o dovadă pentru viabilitatea acestor companii cât şi un stimulent pentru viitor.

De la listare, pentru piaţa bursieră românească, SIF-urile au însemnat foarte mult. Vorbim practic de unii dintre cei mai tranzacţionaţi emitenţi, ele reuşind performanţa ca pentru anumiţi ani să asigure circa jumătate din rulajul pieţei.

Pentru aceasta SIF-urile trebuie apreciate ca având un rol pozitiv în funcţionarea pieţei de capital româneşti, oferind lichiditate şi volatilitate investitorilor de o manieră pe care puţini alţi emitenţi au mai reuşit-o de-a lungul timpului.

SIF Moldova a devenit un jucător important pe BVB. Fără investiţiile SIF-urilor, BVB ar fi fost mult mai săracă. Aportul SIF-urilor la dezvoltarea pieţei de capital ar fi fost şi ar putea fi mult mai mare dacă statul ar lista mai multe societăţi atractive pe bursă. Acest lucru se vede şi din faptul că SIF2, de exemplu, deţine participaţii importante în Romgaz, Transgaz, OMV Petrom, Electrica.

Coordonatele strategiei SIF Moldova, prezentată şi aprobată de acţionari în Adunările generale din anii 2014 -2016, s-au bazat pe creşterea pe termen lung a valorii activelor administrate concomitent cu o politică de dividend predictibilă, care a remunerat capitalul investit la un nivel superior randamentelor oferite de plasamentele monetare.

În actualul mandat, Consiliul de Administraţie a reuşit nu numai să majoreze substanţial valoarea SIF Moldova, ci a şi distribuit dividende către acţionari cu randamente de peste 5%.

În perioada 2014 - 30.09.2016, valoarea totală a dividendelor distribuite, împreună cu investiţiile efectuate a fost de 694,5 milioane lei, depăşind cu mult suma totală a dividendelor primite împreună cu profitul din investiţii financiare cedate, de 551 milioane lei.

Elementele "cheie" ale Strategiei investiţionale multianuală prezentată şi aprobată de acţionari în Adunările generale din anii 2014 -2016 se bazează pe o alocare a resurselor care să asigure dezvoltarea sustenabilă a activităţii SIF Moldova şi satisfacerea intereselor acţionarilor, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung:

-Politica de investiţii solidă/susţinută este baza creşterii pe termen lung a valorii activelor administrate, element fundamental pentru consolidarea încrederii investitorilor.

-Politica de dividend predictibilă, care remunerează capitalul investit la un nivel superior randamentelor oferite de plasamentele monetare, este menită să satisfacă interesele pe termen scurt ale acţionarilor. În acelaşi timp, existenţa unor randamente scăzute pe piaţa monetară favorizează investiţiile, element esenţial în dezvoltarea unui trend de creştereeconomică.

-Operaţiuni de capital prin derularea unui Program de răscumpărare de acţiuni în scopul reducerii capitalului social cu maxim 3,5%.

În anul 2016, s-au continuat proiectele iniţiate în zona de private equity în 2015. Anul 2017 va sta sub semnul continuităţii atât din perspectiva dezvoltării proiectelor iniţiate, cât şi din perspectiva identificării unor proiecte noi.

Reporter: Care sunt problemele actuale cu care se confruntă societatea?

Costel Ceocea: Deşi nu poate fi calificată drept o problemă în sine, chestiunea executării silite a creanţelor pe care societatea noastră le deţine contra AAAS este de actualitate având în vedere cuantumul ridicat al sumelor pe care societatea noastră le are de încasat (la data de 30.09.2016 suma de recuperat este de 52.681.965,73 lei). Litigiile dintre SIF Moldova şi AAAS (AVAS/AVAB) au trecut prin mai multe faze procesuale, astfel cum rezultă din situaţiile postate pe website-ul nostru. Titlurile executorii au fost obţinute de societatea noastră ca urmare a anulării procedurilor de executare silită declanşate de AVAS/AAAS în temeiul unor bilete la ordin avalizate de FPP II Moldova şi preluate de noua entitate SIF Moldova, la momentul înfiinţării instituţiei prin lege.

La finele trimestrului al treilea 2016 se remarcă o tendinţă semnificativă de reducere a dosarelor în contradictoriu cu AAAS Bucureşti, având în vedere rata minimă de succes a acţiunilor pe care această instituţie le-a promovat contra SIF Moldova cu titlu de contestaţii la executare.

Istoricul litigiilor denotă preocuparea constantă pentru iniţierea tuturor demersurilor de natură a proteja drepturile legitime ale societăţii, concomitent cu asigurarea unei informări complete şi diligente a acţionarilor în ceea ce priveşte problematica realizării creanţelor deţinute contra AAAS. Totalul sumei încasate de societatea noastră în dosarele mai sus menţionate de la momentul obţinerii titlurilor executorii şi până în prezent este în cuantum de 23.468.142 lei.

Reporter: Cum s-a modificat portofoliul companiei până în prezent?

Costel Ceocea: La începutul anului 1993, Fondului Proprietăţii Private II "Moldova" i-au fost arondate un număr de 1.305 societăţi comerciale.

În decursul anilor 1993 - 1997 au intervenit modificări în structura portofoliului, în sensul ieşirii, respectiv intrării din/în portofoliu a unor societăţi comerciale, modificări determinate de: procesul de privatizare, rearondare la alte FPP-uri, lichidări - fuzionări, transformări în Regii Autonome, identificarea de noi societăţi comerciale arondate, rearondare de la alte FPP-uri, reorganizări prin divizare. Ca urmare a intrărilor/ieşirilor menţionate, FPP II Moldova avea în portofoliu 1639 de societăţi comerciale la momentul transformării în Societatea de Investiţii Financiare Moldova. Dintre acestea, un număr de 1368 societăţi comerciale au făcut obiectul aplicării Legii nr.55/1995 (societăţi comerciale aflate în Lista celor care se privatizează conform prevederilor Legii nr.55/1995, societăţi comerciale divizate din acestea sau societăţi comerciale incluse în art.5 din Lege).

La momentul transformării în SIF Moldova, sectoarele cu ponderi semnificative erau: metalurgia, agricultura, textilele, construcţiile de maşini, chimia.

Cu câteva excepţii notabile (Aerostar, Ţesătoriile Reunite, Mecanică Ceahlău şi BRD) şi a unora mai puţin semnificative (Regal, Conted, Concivia, Elerom, Rulmenţi, societăţi nelistate) actualul portofoliu de acţiuni listate este rezultatul strategiilor aplicate de Consiliul de Administraţie al SIF Moldova în ultimele două mandate, având ca obiectiv restructurarea portofoliului istoric şi înlocuirea acestuia cu un portofoliu de calitate superioară (Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, OMV Petrom, Transgaz, Biofarm, Transelectrica, Romgaz, Electrica, Conpet).

Restructurarea/optimizarea portofoliului a reprezentat o prioritate pentru conducerea SIF Moldova, proces accelerat prin «Declaraţia de politici investiţionale 2011 - 2013» şi "Declaraţia de politici investiţionale 2014 - 2018", documente aprobate de către actionarii SIF Moldova în adunările generale din anii 2011 şi 2014. Implementarea acestei strategii de restructurare/rebalansare a portofoliului de active a determinat evidenţierea la 31.12.2016 a următoarei structuri a portofoliului: creşterea ponderii sectorului energetic (19,9%), scăderea ponderii sectorului financiar (43,72%), menţinerea unui nivel ridicat al titlurilor cotate (74,11%).

La 31.12.2016, portofoliul SIF Moldova cuprinde participaţii în acţiuni la un număr de 85 societăţi comerciale.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră legată de eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri?

Costel Ceocea: Referitor la eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri, SIF Moldova apreciază că acest eveniment este unul benefic atât pentru dezvoltarea pieţei de capital româneşti, cât şi a Societăţilor de Investiţii Financiare. Considerăm că eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri se va constitui într-un catalizator de creştere a preţului, contribuind la reducerea discountului faţă de VUAN în cazul SIF-urilor. Eliminarea pragului ar putea conduce discountul SIF spre nivelul discountului fondurilor similare din pieţele emergente (closed-end funds), care era la 30.09.2016 de circa 12%.

Totodată, eliminarea pragului va transmite un semnal pozitiv pentru creşterea încrederii investitorilor instituţionali români şi străini în piaţa românească de capital.

Impunerea unor praguri de deţinere în capitalul social al SIF-urilor a fost necesară în acord cu stadiul de dezvoltare al pieţei de capital şi al educaţiei financiare a investitorilor. Eliminarea pragului trebuie să fie un atribut exclusiv al acţionarilor. AGA poate adopta o strategie investiţională în acţiuni SIF2, care să includă reguli privind obligaţiile de atingere a unor praguri (declaraţii de deţinere concertată, raportări către Autoritatea de Supraveghere, etc), similar cu modul de gestionare a problemei de acţionariat de către bănci.

Reporter: Cum vedeţi viitorul SIF-ului?

Costel Ceocea: SIF-urile nu mai sunt "depozitarii" averii alocate poporului în procesul privatizării, ci nişte organisme de plasament colectiv care trebuie să le asigure deţinătorilor de titluri randamente superioare altor plasamente financiare pentru a-şi menţine atractivitatea.

Rezultatele înregistrate la 31.12.2016 depăşesc indicatorii financiari bugetaţi pentru 2016, reprezentând premise pentru asigurarea unor randamente superioare pentru acţionari şipentru asigurarea necesarului de lichidităţi pentru susţinerea strategiilor investiţionale în sectoarele precizate în "Declaraţia de Politici Investiţionale 2014-2018" şi pentru menţinerea încrederii acţionarilor.

Elaborarea şi implementarea strategiilor investiţionale vor respecta şi în viitor principiile de continuitate/predictibilitate, dinamism/management activ, adaptabilitate, prudenţialitate, echilibru financiar astfel încât acţiunea SIF2 să devină un titlu preferat al investitorilor, cu beneficii predictibile pentru aceştia.

Considerăm că acţiunea SIF Moldova are un potenţial real de creştere în contextul perspectivei ridicării pragului de deţinere la SIF-uri şi a calităţii superioare a portofoliului deţinut, capabil să ofere acţionarilor randamente superioare.

Reporter: Care este politica de dividende a companiei?

Costel Ceocea: Dividendele pe care le-a oferit SIF Moldova în ultimii ani au depăşit cu mult randamentele oferite de depozitele bancare. În contextual volatilităţii pieţei de capital, Consiliul de Administraţie urmăreşte găsirea unui echilibru optim între necesitatea asigurării resurselor pentru susţinerea programelor investiţionale, aşteptările acţionarilor pe termen scurt, respectiv distribuirea de dividende şi aşteptările acţionarilor pe termen lung, respectiv creşterea NAV (n.r. valoarea activului net) şi implicit a preţului.

Reporter: Care este strategia de investiţii a SIF Moldova? Care sunt domeniile de interes pe viitor?

Costel Ceocea: Strategia multianuală 2014 - 2018 a fost fundamentată pe alocarea mixtă a resurselor către piaţa de capital, în paralel cu implementarea unor proiecte investiţionale de tip "private equity", care să asigure dezvoltarea sustenabilă a activităţii SIF Moldova şi satisfacerea intereselor acţionarilor, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

În anul 2014 a început reconfigurarea portofoliului de active având ca obiectiv creşterea potenţialului pe termen mediu şi lung, în acord cu specificităţile fiecărui portofoliu şi evoluţiile mediului macroeconomic:

- portofoliul "CORE" - oferă potenţial de creştere pe măsura evoluţiilor pieţei de capital şi lichiditate activelor SIF Moldova, reprezentând pilonul generator de surse pentru noi investiţii.

- portofoliul "Deţineri Majoritare" - cu o abordare de tip "private equity" ce presupune dezvoltarea unor deţineri majoritare existente (real estate, agricultură) şi noi investiţii prin intermediul entităţilor specializate în sectoare în care se întâlnesc cumulativ factori consideraţi de noi ca fiind generatori de creştere sustenabilă (consumul populaţiei), aşa cum este exemplificat de indicatorii de consum prognozaţi şi de creşterea veniturilor "disposable", dezvoltarea/regândirea agriculturii în special a agriculturii cu valoare adăugată, de nişă , în care România are şi îşi poate consolida un avantaj competitiv.

- portofoliul "SELL" - continuare restructurarea/vânzarea portofoliului de acţiuni "istorice".

Modificarea ponderilor, atât pentru portfoliul "CORE" că şi pentru "Deţineri majoritare", s-a făcut pe fondul realocarii lichidităţilor generate de portofoliul de active şi evoluţiilor înregistrate de cotaţiile titlurilor listate la BVB.

Acest proces descrie exact strategia enunţată, anume de alocare de active din clasele slab generatoare de randament (cash sau investiţii istorice - minoritare, dificil de monitorizat, multe în companii aflate în diverse stadii ale procesului de insolvenţă/ reorganizare/faliment) în clasele "CORE" (care asigură stabilitate şi previzibilitate de dividend, transparenţă şi lichiditate) şi "Deţineri majoritare" (care asigura randamente superioare în condiţii de risc controlat şi asumat).

În 2017, strategia administratorilor are în vedere gestionarea resurselor/activelor în scopul majorării valorii activului net pe termen mediu şi lung, în paralel cu implementarea unui control riguros al riscurilor potenţiale.

Activitatea investiţională se desfăşoară cu respectarea limitelor de expunere prudenţiale şi legale, în acord cu tendinţele macro-economice.

Şi în 2017, investiţiile directe, tip private equity vor viza sectoarele real-estate, hotelier şi agricultură, având în vedere potenţialul de creştere pe termen mediu şi lung al acestor sectoare. În sectorul real estate se vor continua dezvoltările rezidenţiale începute în 2016. Se vor analiza oportunităţi de extindere/consolidare în domeniul hotelier, agricol, servicii sociale/sănătate, urmărind administrarea profesionistă în condiţii de rentabilitate şi vânzare la preţuri superioare.

În continuare, se va menţine expunerea pe sectorul energetic şi de utilităţi, în condiţiile în care acesta este capabil să furnizeze lichidităţi constante şi predictibile.

Sectorul financiar-bancar rămâne în atenţia SIF Moldova, în condiţiile în care considerăm că va rămâne principalul catalizator de creştere al activului net al SIF Moldova.

Reporter: Ce alte modificări au mai avut loc la SIF Moldova, îmn mandatul dumneavoastră?

Costel Ceocea: SIF Moldova are formalizată o politică de remunerare în care sunt corelaţi indicatorii calitativi de evaluare a performanţei membrilor conducerii superioare cu evoluţia unor indicatori de piaţă a acţiunii (preţ, valoare active); un accent deosebit s-a pus pe rolul comitetelor consultative în cadrul Consiliului de Administraţie, valorificând expertiza profesională şi de business a administratorilor neexecutivi.

De asemenea, a avut loc adoptarea voluntară a celor mai bune standarde, prin certificările privind (a) Sistemul de management al calităţii (ISO 9001 -URS / certificare anuală începând cu 2014) şi (b) Sistemul de Management al Securitaii Informaţiei (ISO 270001 -URS / cerificare anuală începând cu 2014) împreună cu auditarea sistemului informatic (conform Normei ASF 6/2015) arată o companie cu vocaţie europeană, lucru pe deplin înfăptuit începând cu anul 2017 odată cu întocmirea situaţiilor financiare IFRS (că baza a contabilităţii) şi cu autorizare că AFIA, prin implementarea la nivel naţional a Directivei UE privind administratorii de fonduri de investiţii altenative (DAFIA).