SIF-urile, singurul temei al Bursei?!

Petre Pavel Szel, preşedintele SAI Muntenia, societatea care administrează SIF "Muntenia" (SIF4), cataloghează drept "timp pierdut" orice încercare a conducerii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) de a creşte valoarea tranzacţiilor pe seama societăţilor de investiţii financiare. Domnul Szel face referire la un proiect la care conducerea BVB a anunţat, recent, că lucrează împreună cu arbitrul pieţei de capital, astfel încât societăţile de investiţii financiare să poată să îşi cumpere acţiuni reciproc.

Domnul Petre Pavel Szel ne-a declarat, în cadrul unui interviu acordat ziarului BURSA: "Proiectul despre care s-a vorbit recent nu este mare filosofie. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) ar trebui, practic, să anuleze o anumită reglementare care interzice SIF-urilor să îşi cumpere acţiuni reciproc. Consider că orice preocupare a BVB legată de SIF-uri reprezintă timp pierdut. Ideea de a creşte volumele de tranzacţionare pe seama SIF-urilor mi se pare deplasată. Societăţile de inves-tiţii financiare şi-au facut datoria, în raport cu Bursa. În noiembrie, anul acesta, se fac 12 ani de la listarea SIF-urilor la Bursă. Dacă, după atâta timp, BVB se bazează tot pe SIF-uri ca să îşi crească lichiditatea şi volumele de tranzacţionare, atunci înseamnă că nu mai are rost să discutăm de bursă la noi".

Preşedintele SAI Muntenia a declarat că nu se opune proiectului BVB, însă consideră că există şi alte modalităţi prin care Bursa poate să îşi sporească rulajul zilnic, fără să apeleze neapărat la SIF-uri.

Ideea proiectului prin care societăţile de investiţii financiare să poată să cumpere acţiuni una la cealaltă nu este deloc nouă, ea fiind vehiculată şi în prima parte a anului trecut, ca urmare a lobby-ului pe care unele SIF-uri l-au făcut pe lângă CNVM, într-o perioadă în care Comisia le oferise posibilitatea să îşi plătească anticipat o parte din comisioane.

Discuţiile în acest sens nu au depăşit stadiul iniţial, în condiţiile în care unii membri ai CNVM nu prea au agreat posibilitatea ca SIF-urile să se cumpere reciproc, temându-se că vor întâmpina dificultăţi în a le supraveghea.

Unele voci susţin că SIF-urile ar putea chiar să ajungă la poziţii de control una la cealaltă, prin achiziţii directe şi indirecte: "SIF-urile au în portofoliu zeci de companii unde sunt majoritare sau, după caz, deţin un pachet semnificativ. Când vorbim de deţineri încrucişate, haideţi să ne imaginăm următorul scenariu: Cum se vor calcula deţinerile unui SIF la o altă entitate similară dacă societăţile din portofoliul său încep să achiziţioneze acţiuni la alt SIF şi achiziţionează acţiuni şi la SIF-ul majoritar... Cum calculezi dacă s-a depăşit pragul de 1%? Rişti ca un SIF să ajungă la o poziţie de control la alte SIF-uri, prin deţinerile sale directe, dar şi prin societăţile unde este acţionar şi care cumpără acţiuni la SIF-ul respectiv. S-ar crea astfel o discriminare faţă de alţi jucători de pe piaţă, ale căror deţineri la SIF-uri sunt limitate la 1%. În definitiv, este o problemă de supraveghere pentru că nu poţi controla aceste achiziţii până în cel mai mic detaliu".

O soluţie menită să rezolve o parte din dilema deţinerilor încrucişate propunea SIF-urilor să îşi modifice Actele constitutive şi să accepte ca acţiunile pe care le-ar fi achiziţionat una la cealaltă să fie convertite în acţiuni preferenţiale, fără drept de vot, până în momentul vânzării lor.