Sindicatele şi patronatele, nemulţumite de bugetul de stat pe 2019

Proiectul bugetului de stat pentru 2019 şi proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat au iscat vii dispute cu prilejul dezbaterii lor în Comisia de Dialog Social, ai cărei membri s-au reunit, ieri, la sediul Ministerului Finanţelor Publice.

Atât reprezentanţii patronatelor, cât şi cei ai sindicatelor au contestat anumite sume, modul în care sunt defalcate în proiectul de buget, precum şi măsurile luate de Guvern în anumite domenii prin OUG 114/2018.

Principala critică adusă de reprezentanţii patronatelor a fost faptul că, din cauza măririi salariilor în domeniul bugetar, forţa de muncă migrează din sectorul privat către sectorul de stat.

Cristian Pîrvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni a spus: "Creşterile de salarii din sectorul bugetar au nenorocit sectorul privat. Sunt creşteri care înseamnă o concurenţă neloială. Noi dorim îngheţarea salariilor bugetarilor pentru anul în curs".

Dumitru Costin, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical a menţionat că o altă problemă în sectorul bugetar îl constituie angajarea unor persoane ce cumulează pensia cu salariul. El a precizat: "Se constată, din păcate, creşterea numărului de pensionari, care se angajează pe post de consilieri la stat. Chestia asta a devenit un sport naţional şi au apărut zone care sunt deja sufocate din punct de vedere al personalului angajat".

Cu privire la această stituaţie, reprezentanţii sindicatelor au precizat că ea se regăseşte şi în bugetul Ministerului Finanţelor Publice, unde se măresc cu 46% cheltuielile de personal pentru angajaţii care cumulează pensia cu salariul, fiind blocată astfel angajarea personalului în alte sectoare de activitate. Iar unul dintre sectoarele de activitate ce este subdimensionat din punct de vedere al personalului este cel din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, unde angajaţii sunt nevoiţi să facă mii de ore suplimentare ce nu sunt plătite.

Referitor la acest aspect, Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a menţionat că pentru poliţişti şi pentru lucrătorii din penitenciare, nu va fi blocată în 2019 plata orelor suplimentare, ci aceasta va fi efectuată în cuantum de maximum 3% din bugetul alocat fiecărei instituţii.

Cu privire la solicitarea patronatelor privind îngheţarea salariilor în sectorul public, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, a spus că este de preferat ca investitorii români să majoreze salariile angajaţilor şi că industriile care nu pot da salarii de 3000 lei pe lună sunt necompetitive. El a dat exemplu de bună-practică sectorul construcţiilor unde niciun angajat nu va fi plătit cu mai puţin de 3000 lei pe lună, dar acest exemplu nu poate fi urmat în toate sectoarele economiei naţionale deoarece pentru creşterea forţei de muncă în construcţii, Guvernul a anulat plata contribuţiilor sociale. Ceea ce, conform datelor furnizate de secretarul de stat Daniela Pescaru, a reprezentat un impact bugetar negativ de 2,8 miliarde lei pe schema pentru construcţii, bani care nu s-au mai încasat la bugetul de stat. În privinţa creşterii salariilor bugetarilor, domnia sa a precizat că acestea reprezintă 10% din PIB, iar cele mai multe creşteri au avut loc în sănătate şi educaţie.

Un alt punct dezbătut intens au fost alocările pentru investiţii în cadrul tuturor ministerelor. Cele mai aprinse discuţii au avut loc cu privire la investiţiile alocate Ministerului Transporturilor, unde reprezentanţii Ministerului Finanţelor susţin că în acest an, pentru infrastructura feroviară şi rutieră se alocă peste 4 miliarde lei.

Cristian Pîrvan, preşedinte PIAROM a precizat: "Din 138 de proiecte mari de investiţii, 85 sunt la Ministerul Transporturilor. În ultimii ani, Ministerul Transporturilor a devenit a doua trezorerie a Guvernului. Celor de la Transporturi li se dau foarte mulţi bani, pentru că membrii guvernului ştiu că acolo sunt proiecte, dar cunosc că aceste proiecte nu pot fi făcute pe parcursul anului. Şi astfel, la fiecare rectificare bugetară, fondurile respective sunt tăiate de la Ministerul Transporturilor pentru că nu au fost cheltuite".

Problemele privind lipsa fondurilor din acest minister au fost ridicate şi de către Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România şi de Dumitru Costin din partea BNS. Ambii au adus în discuţie diminuarea subvenţiei şi compensaţiilor de la CFR Călători, fapt care se regăseşte anual în minusul înregistrat în execuţia bugetară a companiei de stat şi care împiedică derularea unor investiţii şi plata furnizorilor.

Secretarul de stat Daniela Pescaru a menţionat că valoarea compensaţiilor a crescut anual în bugetul Ministerului Transporturilor, dar că defalcarea acesteia între CFR Călători, Metrorex şi operatorii privaţi de transport feroviar nu se face la Ministerul Finanţelor, ci la ministerul de resort.

Ultima problemă spinoasă discutată în Comisia de Dialog Social a fost aceea privind preluarea cheltuielilor sociale de către unităţile administrativ teritoriale. Din punctul de vedere al Ministerului Finanţelor, problemele ridicate zilele trecute de primarii de municipii nu sunt conforme cu realitatea, atât timp cât, iniţial, suma de echilibrare a bugetelor locale a fost de 5 miliarde lei, iar acum în proiectul de buget ea se ridică la 11 miliarde lei. Pe lângă aceste sume, primăriile mai beneficiază şi de 60% din impozitul pe veniturile locale, bani cu care îşi pot onora toate obligaţiile, conform reprezentanţilor Ministerului Finanţelor Publice.

Problemele ridicate, ieri, vor fi dezbătute şi astăzi în Consiliul Economic şi Social, unde va avea loc o nouă discuţie cu privire la proiectul bugetului de stat pe 2019.