SÎNTEM O NAŢIUNE HARNICĂ ŞI SĂRACĂ Pentru un cîştig bun, preferăm să muncim mai mult

Cei mai mulţi dintre noi ne dorim să avem un loc de muncă mai bine plătit, chiar dacă trebuie să muncim mai mult, iar statutul nostru este mai nesigur, în schimbul unei slujbe sigure, cu mai puţine ore de muncă şi prost remunerată, reiese din Barometrul de opinie privind libera iniţiativă, realizat de Institutul pentru Liberă Iniţiativă, în luna martie şi dat publicităţii ieri. Aproape toţi subiecţii chestionarului, cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 49 de ani, s-au declarat de acord cu orele suplimentare la locul de muncă, cei mai mulţi dintre ei solicitînd ca acestea să fie plătite.

Totuşi, sîntem interesaţi şi de existenţa unei cărţi de muncă, lucru demonstrat de faptul că 87% dintre respondenţi ar face cărţi de muncă tuturor angajaţilor, în cazul în care ar avea propria afacere. În acelaşi timp, nivelul fiscalităţii este perceput ca o problemă, deoarece aproape 46% dintre respondenţi ar căuta formule prin care să nu plătească prea multe impozite. O mare parte dintre intervievaţi acceptă ideea ca angajatorii să poată încheia contracte de muncă pe durată determinată. Cu toate acestea, cei mai mulţi optează pentru contractele de muncă pe termem nedeterminat, iar peste 50% susţin reintroducerea convenţiilor civile.

Documentul, realizat în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), şi prezentat în cadrul unei mese rotunde cu titlul "Dialog pentru prosperitate", face referire şi la relaţiile dintre angajaţi şi angajatori. Din acest punct de vedere, 62% dintre subiecţi indică faptul că aceştia ar trebui să ocupe poziţii egale în raporturile de muncă. Salariile mici, preţurile mari, sărăcia într-un cuvînt, fac ca încrederea în viitor, chiar în contextul integrării în Uniunea Europeană să ne fie umbrită.

Deşi cei mai mulţi dintre noi sîntem de acord cu intrarea României în UE, ponderea celor care cred că viaţa lor va fi mai bună în urma aderării, este sub 50%. Astfel, persoanele interogate consideră că scumpirile vor reprezenta un efect important al integrării. În acelaşi timp, corupţia şi comportamentul românilor din străinătate sînt două dintre obstacolele integrării, se mai arată în Barometru.