Sistemul energetic naţional, pregătit pentru sezonul rece

Sistemul energetic naţional este pregătit pentru sezonul rece 2023-2024, în condiţiile unei ierni normale, au afirmat, ieri, participanţii la a X-a ediţie a Energy Forum - "Strategia pentru iarna 2023-2024 în actualul context politico-economic", organizată de DC Media Group.

În deschiderea evenimentului Sebastian Burduja, ministrul Energiei a precizat: "Suntem mai pregătiţi ca niciodată pentru această iarnă şi schema de compensare -plafonare va rămâne în vigoare până în martie 2025. Cunoaştem impactul şi importanţa pentru consumatorii finali şi ne străduim totodată să plătim rapid restanţele către furnizori care acoperă diferenţa de preţ din factură. Românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. (...) Avem un stoc de gaze de aproape 103% şi cu acest stoc de gaze împreună cu ce producem în iarnă din capacităţile interne, într-o iarnă normală trecem cu acest stoc românesc. Iarnă normală înseamnă unul sau maxim două episoade de ger cu viscol pe lună, un episod putând dura de la 3 până la 7 zile. Dacă va fi iarna deosebit de grea şi vom avea solicitări speciale din partea Republicii Moldova sau alte state din regiune suntem pregătiţi să accesăm cei un miliard de metri cubi de gaze rezervaţi în Azerbaidjan şi avem şi opţiunea importului de GNL pe ruta Grecia-Bulgaria-România sau Turcia-Bulgaria-România. Lacurile de acumulare sunt la 74,76%, adică un nivel optim, iar stocurile de cărbune sunt la nivelul necesar pentru Complexul Energetic Oltenia şi pentru termoficarea municipiului Craiova. (...) Nu luăm în calcul scenariul întreruperii furnizării energiei termice şi energiei electrice către marii consumatori. Dacă ar fi o problemă a termoficării, ea se numeşte Bucureşti, unde domnul primar general nu mi-a răspuns la o adresă trimisă în urmă cu patru luini cu privire la datoria Termoenergetica către Elcen, de 700 milioane lei, bani care ar putea fi folosiţi pentru achiziţionarea gazului necesar în lunile următoare".

Ministrul Energiei a arătat că deocamdată ţara noastră nu poate să renunţe la exploatările de cărbune care sunt necesare capacităţilor de producţie a energiei din cadrul Complexului Energetic Oltenia, dar şi din cadrul noului Complex Energetic Valea Jiului.

Sebastian Burduja a spus: "În urmă cu o lună am salvat Complexul Energetic Valea Jiului, aproximativ 2000 locuri de muncă, pentru care am adoptat trei acte normative care au dat în plată activele Complexului Energetic Hunedoara către noul complex şi am acordat un ajutor de stat, iar Comisia Europeană ne-a asigurat ca acest ajutor de stat va fi aprobat prin DG Competition. Zilele acestea vom aloca 300 milioane lei pentru a păstra activitatea în limita normalităţii până în primăvara anului 2024 şi apoi vom adopta un pachet pentru a pune în siguranţă minele până în ianuarie 2032".

Ministrul Energiei s-a referit şi la legea privind parcurile eoliene offshore din Marea Neagră despre care a spus că aşteaptă avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru ca apoi Guvernul să o trimită în Parlament pentru dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă, dar şi la schema pentru contractele de diferenţă (CfD), care va fi finanţată cu 3 miliarde euro din Fondul de Modernizare.

Ministrul Burduja a arătat: "Vom organiza o licitaţie pentru un gigawatt solar şi un gigawatt eolian, care va fixa un preţ pentru 15 ani şi va reprezenta o predictibilitate pentru investitori. În ultima variantă a schemei permitem tututor celor interesaţi să participe, chiar dacă nu au avizul tehnic de racordare, pentru că dorim să setăm un preţ de referinţă pe 15 ani cât mai scăzut".

Domnia sa a mai arătat că pentru noile capacităţi energetice din sectoarele eolian şi solar Ministerul Energiei a primit 742 de aplicaţii, a semnat 62 contracte pentru o capacitate totală de 510 MW (megawaţi), şi estimează că vor fi realizate în anii următori capacităţi a căror valoare totală de producţie se va situa între 2500 şi 3000 MW.

• Renunţare treptată la schema de compensare-plafonare

În ceea ce priveşte schema de compensare-plafonare, George Niculescu, preşedintele ANRE a menţionat că renunţarea la aceasta după 31 martie 2025 trebuie făcută într-un mod în care să nu provoace şocuri în piaţă.

George Niculescu a precizat: "De aceea, e important ca în perioada dinainte de terminarea schemei de sprijin să avem discuţii cu toţi participanţii la piaţă, ca să facem un phase-out treptat din schema de sprijn astfel încât consumatorii să nu resimtă niciun fel de şoc în facturile pe care le vor plăti după 31 martie 2025. Consider că pe parcursul anului viitor putem genera astfel de discuţii în care să încercăm să găsim cele mai bune soluţii pentru consumatori".

Referitor la investiţiile în noile capacităţi de producţie, preşedintele ANRE a arătat că este foarte important punctul de vedere al Transelectrica şi a spus că fără o energie suportabilă din punct de vedere al costului de către consumatori, tot narativul investiţional se năruie.

Domnul Niculescu a mai spus: "Narativul tinde să se întoarcă către piaţă, către preţ. Vorbim din nou despre revenirea la o piaţă nereglementată la gaze naturale din 2025, evident dacă piaţa nu va înregistra şocuri. Din datele Transelectrica, se observă în primele 9 luni ale anului 2023 o creştere cu 62% a exporturilor de energie electrică, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce arată că ne consolidăm capacităţile de producţie şi că se majorează catitatea de energie electrică produsă pe plan naţional. Mai observăm că apetitul investitorilor se menţine, iar în acest sens avem exemplul de săptămâna trecută când am aprobat autorizaţii de înfiinţare a unor capacităţi de producţie cu un total de 130 MW".

• Finalizarea hidrocentralelor demarate în anii "90 - prioritară pentru sistemul energetic naţional

Mixul energetic naţional are nevoie de finalizarea hidrocentralelor a căror construcţie a demarat înainte de anul 1989, a afirmat Daniel Zamfir, preşedintele Comisie Economică, Industrii şi Servicii din Senat.

Daniel Zamfir a precizat: "Sunt un iubitor al noilor tehnologii şi îmi doresc ca România să investească în solar, eolian, dar nu putem să scoatem, din producţie capacităţile în bandă, care produc energie continuu, pentru că avem nevoie de această energie. Or, prin PNRR s-a renunţat la acest tip de energie în bandă - cărbune, nuclear, gaze. Vorbim acum despre strategia pe hidrogen, dar nu avem o strategie energetică naţională, deşi documentul respectiv a fost patru ani în faza de dezbatere publică. Din cauza lipsei acestei strategii, ne împiedicîm de tot felul de situaţii, cum e şi cea privind posibilitatea finalizării hidrocentralelor începute pe vremea lui Ceauşescu, care nu pot fi terminate din considerente bizare, fiind în arii protejate. Lucrările la unele dintre ele sunt la 95% stadiu de execuţie, dar nu pot fi continuate deşi statul român a investit un miliard de euro pe care îi îngropăm dacă nu suntem capabili printr-o voinţă politică să hotărâm ce vrem: să protejăm răcuşorul de Ponoare, lostriţa şi gândacul croitor sau să producem energie electrică. Nu putem să avem dezvoltare economică şi situaţia stabilă energetică, dacă ne gândim mai întâi la răcuşorul de Ponoare şi nu îl deranjăm, deşi el nu mai există de 50 de ani. Acolo lucrările sunt blocate pentru că cineva aşteaptă să vină din preistoric răcuşorul de Ponoare. Avem o şansă mare pentru a ne produce enegie electrică din cam tot: cărbune, gaz, hidro, nuclear, eolian, solar. Nu cred că există o altă ţară din Europa care să poată face acest mix energetic cum poate face România".

• Tranziţia energetică - costuri şi provocări

Reprezentanţii companiilor din energie au subliniat necesitatea respectării de către stat a angajamentelor asumate, în concordanţă cu respectarea de către companii a obligaţiilor ce le-au revenit în ultimii ani.

Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a spus: "Furnizorii au depus toate eforturile pentru aplicarea cadrului legal în vigoare, cu aşteptarea ca şi statul român să respecte termenele de plată stabilite prin lege. Noi ne-am îndeplinit obligaţiile, inclusiv pe partea de înmagazinare. Marea majoritate a cantităţii înmagazinate a fost înmagazinată de către furnizori, chiar dacă statul nu a reuşit să îşi respecte obligaţiile stabilite de lege privind asigurarea fluxului de necesar în termenele stabilite de cadrul legislativ. (...)Trebuie să renunţăm la aceste obiceiuri. Furnizorii şi-au dovedit rezilienţa, prin prefinanţarea schemelor de compensare-plafonare şi asigură în continuare finanţarea acestor scheme pe perioade de 4-6 luni. De aceea, considerăm că revenirea la o piaţă nereglementată trebuie discutată mai repede. După procedura de alocare a cantităţilor pentru anul 2024 putem să începem discuţia pe ce vom face în 2025, mai ales că în primăvara-vara anului 2024 fiecare furnizor îşi face estimările pe cantităţile pe care le va achiziţiona în 2025 şi are nevoie de predictibilitate pentru preţuri".

La rândul său, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO) a spus: "Îmi doresc un stat puternic pentru ca operatorii din piaţă şi ONG-urile să ştie că asumarea responsabilităţii în domeniul energetic revine autorităţilor. Piaţa de energie electrică e foarte sensibilă la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. (...) Tranziţia energetică pe care Europa vrea să o impună trebuie regândită; trebuie regândiţi paşii cu care se face, ritmul, pentru că vom ajunge la suportabilitate. Cetăţenii pot suporta ritmul acestrei tranziţii energetice, care costă foarte mult? Noi suntem în situaţia după pandemie, după războiul din Ucraina şi după războiul din Israel, în care nu ştim cum vor reacţiona cetăţenii la creşteri ale unor preţuri nu doar din energie. Apoi, recente studii făcute de cercetători pe LNG arată că acesta poate fi de trei ori mai poluant decât gazele naturale în forma gazoasă. Cărbunele nu poate fi eliminat brusc din mixul energetic şi nici nu poate fi eliminat, pentru că reprezintă capacitatea de bază a producţiei energiei electrice, iar nuclearul este cea mai puţin poluantă sursă de producere a energiei electrice. Hidro rămâne o opţiune, dar se pregăteşte atacarea în instanţă a celor nouă proiecte de interes naţional anunţate prin legea promulgată recent. Rămâne gazul natural, dar şi aici avem o problemă, deoarece România va fi singura ţară din UE care va extrage gaz natural în perioada următoare. Celelalte state care extrag şu aprovizionează UE cu gaze naturale nu sunt membre ale Uniunii. De aceea, nu cred că factorii de decizie de la Bruxelles vor da o legislaţie favorabilă ţării noastre şi consider că trebuie să ne impunem punctul de vedere pentru a obţine o legislaţie adecvată interesului naţional".

Participanţii la dezbatere au mai spus că ţara noastră are capacitatea de a accelera tranziţia UE către energia verde, având un potenţial major pentru a susţine pe termen lung un mix energetic sustenabil, dar este nevoie ca investiţiile să nu mai fie blocate de decizii bizare ale instanţelor de judecată pe baza unor contestări din partea organizaţiilor neguvernamentale de protecţie a mediului.