Situaţia din Kazahstan revine treptat la normal

Viaţa din Kazahstan a început să revină treptat, de ieri, la normal, după o săptămână de revolte şi o represiune care au făcut zeci de morţi şi mii de răniţi în cea mai mare ţară din Asia Centrală.

În Almatî, care este capitala economică a ţării, cu 1,8 milioane de locuitori, şi care a fost afectată de cele mai violente revolte, a fost restabilită conexiunea de internet, site-urile locale şi străine putând fi din nou accesate ieri, relatează AFP, menţionând că 10 ianuarie a fost decretată zi de doliu după cele mai sângeroase tulburări din istoria independentă a fostei republici sovietice.

Mijloacele de transport public puteau fi văzute din nou pe străzile din Almatî pentru prima dată de la începutul violenţelor, potrivit corespondenţilor AFP, citaţi de Agerpres.

Regimul din Kazahstan a catalogat revoltele de la Almatî drept un atac al "unor grupuri teroriste" şi şi-a exprimat nemulţumirea faţă de acoperirea mediatică străină a evenimentelor, care au început prin manifestaţii împotriva creşterii preţului carburanţilor în vestul ţării, la data de 2 ianuarie.

Ieri, Comitetul Naţional de Securitate a transmis că situaţia este sub control, potrivit Reuters. "Focarele de ameninţare teroristă" au fost neutralizate, se arată într-un comunicat de presă.

Duminică seara, Ministerul Informaţiilor a retras un bilanţ publicat anterior în cursul zilei pe un canal oficial de Telegram, conform căruia peste 164 de persoane au murit în timpul violenţelor. Ministerul a explicat pentru două site-uri private că difuzarea bilanţului a fost rezultatul unei "erori tehnice", însă nu a oferit un nou bilanţ.

Totuşi, bilanţul creşte vertiginos, autorităţile raportând până acum decesul a 26 de manifestanţi şi 16 membri ai forţelor de ordine, respectiv un număr de 2.000 de răniţi.

• Ministerul Afacerilor Externe din Kazahstan: "Forţele de securitate s-au confruntat cu acte de teroare scandaloase"

Într-o declaraţie transmisă ieri presei, Ministerul Afacerilor Externe a informat că relatările din media străine au creat impresia falsă că guvernul din Kazahstan atacă protestatari paşnici. "Forţele noastre de securitate s-au confruntat cu mulţimi violente care au comis acte de teroare scandaloase", potrivit Ministerului.

Preşedinţia a anunţat duminică faptul că 5.800 de persoane au fost arestate, printre care "un număr semnificativ de străini", şi că au fost deschise 125 de anchete după aceste revolte fără precedent de la câştigarea inde­pendenţei, în 1989.

Ieri, Ministerul de Interne a anunţat că forţele de securitate au arestat un număr total de 7.989 de persoane în legătură cu protestele de săptămâna trecută.

Mişcarea de revoltă a început în provincie, pe fondul scumpirii gazelor, după care a ajuns în mari oraşe, în special la Almatî, unde Poliţia a tras cu gloanţe reale asupra manifestanţilor care au luat cu asalt clădiri oficiale.

Conform Ministerului de Interne kazah, prejudiciul material cauzat de violenţe a fost evaluat iniţial la circa 175 de milioane de euro. Peste 100 de magazine şi bănci au fost jefuite, iar peste 400 de vehicule au fost distruse, conform sursei citate.

Kazahstanul a anunţat sâmbătă arestarea fostului director al Serviciilor de Informaţii, Karim Masimov, prima persoană publică importantă reţinută, pentru suspiciuni de "înaltă trădare".

Refuzând orice dialog cu manifestanţii, preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev a autorizat vineri forţele de ordine "să tragă fără avertisment".

Condamnând acest ordin, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat duminică la ABC că "autorităţile din Kazahstan trebuie să fie capabile să se ocupe în mod paşnic de provocările cu care se se confruntă, pentru a se asigura că drepturile celor care protestează paşnic sunt protejate".

În afară de costul ridicat al vieţii, figura fostului preşedinte Nursultan Nazarbaev, care a condus cu o mână de fier Kazahstanul între 1989 şi 2019, a cristalizat furia manifestanţilor.

Moscova a trimis trupe în Kazahstan în cadrul unui contingent multinaţional al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), la apelul lui Tokaev. În afară de Rusia şi Kazahstan, din această alianţă mai fac parte Armenia, Belarus, Kârgâzstan şi Tadjikistan.

SUA au transmis că "va fi dificil" pentru Kazahstan să obţină plecarea militarilor ruşi, o critică pe care Moscova a calificat-o drept "grosieră".

• Vladimir Putin: "Forţele Rusiei trimise în Kazahstan se vor retrage"

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat ieri că forţele ţării sale şi ale statelor aliate trimise în Kazahstan pentru a sprijini puterea kazahă, vizată "terorismul internaţional", se vor retrage de îndată ce îşi vor fi încheiat misiunea, avertizând totodată că această alianţă militară din cadrul CSI, condusă de Rusia, nu va permite ca guvernele ţărilor membre să fie răsturnate de la putere prin "revoluţii colorate", relatează AFP şi Reuters.

"Odată ce contingentul îşi va fi îndeplinit funcţiile, el se va retrage de pe teritoriul Kazahstanului", a indicat liderul rus, menţionând: "Un contingent al Forţelor colective de menţinere a păcii ale OTSC a fost trimis în Kazahstan şi, vreau să subliniez, pentru o perioadă limitată de timp, pentru atât cât va considera necesar preşedintele kazah. Trupele trimise de OTSC au împiedicat grupuri armate să submineze baza puterii în Kazahstan".

Înaintea sa, preşedintele kazah Kasîm-Jomart Takaev a asigurat că retragerea forţelor va avea loc "în curând".

Circa 2.030 de militari din cadrul Forţei colective de menţinere a păcii a OTSC au fost desfăşuraţi săptămâna trecută la solicitarea preşedintelui kazah pe fondul revoltelor violente ce au cuprins ţara.

• Aleksandr Lukaşenko, preşedintele Belarus: "Evenimentele din Kazahstan se pot repeta în alte republici post-sovietice"

Evenimentele din Kazahstan se pot repeta, în primul rând în Uzbekistan, a declarat ieri preşedintele statului Belarus, Aleksandr Lukaşenko, citat de agenţia oficială de presă rusă TASS.

"Lecţiile despre care s-a vorbit mult aici ar trebui învăţate de toată lumea şi mai ales de Uzbekistan", a spus Lukaşenko în cursul unei reuniuni extraordinare în format de videoconferinţă cu şefii de stat ai ţărilor membre din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectiv, între care şi preşedintele rus Vladimir Putin.

Dacă nu se trag învăţăminte, "conform informaţiilor noastre, opiniile lor vor fi deja aruncate asupra Uzbekistanului", a punctat Lukaşenko, făcând referire la ceea ce preşedintele kazah, Kasîm-Jomart Takaev, a calificat în cadrul aceleiaşi reuniuni drept forţe "teroriste" care au organizat o "tentativă de lovitură de stat".

Potrivit lui Lukaşenko, "s-au adunat prea mulţi care vor să arunce situaţia în aer", atât în Kazahstan, cât şi în alte republici post-sovietice din Asia Centrală.

Domnia sa consideră că este necesar ca ţările din regiune să rezolve împreună problemele apărute

• China, dispusă să ajute Kazahstanul

China şi-a declarat disponibilitatea de a creşte cooperarea în materie de "aplicare a legii şi securitate" cu Kazahstanul şi de a ajuta statul vecin să se opună ingerinţei "forţelor externe", transmite Reuters, citând un comunicat al diplomaţiei de la Beijing.

Ministrul de Externe chinez, Wang Yi, i-a transmis acest mesaj omologului său kazah Mukhtar Tileuberdi, în cursul unei discuţii telefonice purtate ieri.

"Recentele tulburări din Kazahstan arată că situaţia din Asia Centrală se confruntă cu provocări grave şi dovedeşte încă o dată că unele forţe externe nu doresc pacea şi liniştea în regiunea noastră", a afirmat Wang în discuţia cu omologul kazah, potrivit Ministerului de Externe de la Beijing.