Şomajul în zona Euro continuă să crească, în timp ce inflaţia trece în teritoriul negativ

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât în teritoriul negativ în august 2020 pentru prima dată după luna mai 2016, arată datele preliminare publicate ieri de Eurostat. În acelaşi timp, rata şomajului a urcat uşor în iulie, însă analiştii spun că numărul şomerilor este ţinut în mod artificial scăzut prin intermediul schemelor de muncă flexibilă.

"Factori one-off au jucat un rol (în evoluţia negativă a inflaţiei - n.r.), dar scăderea preţurilor în servicii confirmă încă o dată că acestă criză este deflaţionistă", comentează datele privind inflaţia Bert Coljin, analist la ING.

Rata inflaţiei s-a prăbuşit practic de la 0,4% în iulie la -0,2% în august.

"Cea mai mare oscilaţie a fost cauzată de o inversare a tendinţei de creştere a preţurilor la bunurile industriale din luna precedentă, care a fost un factor one-off apărut din cauza unei modificări în startul sezonului de cumpărături în unele economii mari din zona Euro. Aceste ţări, inclusiv Franţa şi Italia, au amânat startul sezonului pentru a oferi o gură de aer proaspăt retailerilor ce tocmai au ieşit din perioada de lockdown. Acum că s-a dat drumul vânzărilor în câteva din aceste economii preţurile au luat-o invers. Dar mai există un element vizibil, mai degrabă structural, în inflaţia din sectorul serviciilor, care scade încă din luna mai", spune Coljin.

Inflaţia în sectorul de servicii a scăzut de la 0,9% la un minimum istoric de 0,7% în august, ceea ce reliefează cererea încă foarte scăzută pentru servicii.

Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele dar şi preţurile la ţigări, a scăzut şi mai mult în termeni an/an în august, la 0,4%, sub minimul anterior de 0,6% din ianuarie 2015.

"Declinul (din servicii) de la 0,9% la 0,7% indică faptul că inflaţia de bază mai mică nu este doar zgomot ci că slăbiciunea economiei începe să aibă un efect mai mare asupra creşterii preţurilor", mai subliniază analistul de la ING.

Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Potrivit Agerpres, în rândul celor 19 state membre ale zonei euro, cea mai redusă rată anuală a inflaţiei în luna august a fost înregistrată în Cipru (minus 2,9%) şi Grecia (minus 2,1%). La polul opus, cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate în Slovacia (1,5%) şi Lituania (1,2%). În schimb, preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 1,7%.

Totodată, creşterea şomajului în zona Euro, în iulie, a fost relativ redusă, de la 7,7% în iunie la 7,9%. Asta înseamnă că şomajul a urcat cu doar 0,7% în criza sanitară şi economică Covid-19, mult mai puţin decât rata şomajului din SUA care a ajuns şi la un maxim de 14,7% în aprilie.

Potrivit analizei ING, rata şomajului ar fi de circa 10% la acest moment fără contribuţia schemelor de muncă redusă. Un alt factor care contribuie la şomajul scăzut este numărul redus al persoanelor care caută de muncă, aceştia nefiind luaţi în calcul la rata şomajului. O metodologie similară de calcul a şomajului este folosită şi în România.

Numai în Germania circa 20% din forţa de muncă ocupată - 12,1 milioane de angajaţi - sunt trecuţi pe astfel de scheme de muncă flexibilă unde Guvernul plăteşte o parte din salarii astfel încât angajatorii să nu-i dea afară.

În rândul statelor membre UE, cea mai mică rată a şomajului în luna iulie se înregistra în Cehia (2,7%). La polul opus, cea mai mare rată a şomajului a fost înregistrată în Spania (15,8%).

• Numărul şomerilor în România, la cel mai ridicat nivel din septembrie 2016

În România, datele INS arată că rata şomajului a crescut de la 5,3% în luna iunie 2020, până la 5,4% în iulie 2020. Conform INS, numărul de şomeri (15-74 ani) a crescut pentru a şasea lună la rând în iulie, cu 2,2% raportat la iunie la 484.200, cel mai ridicat nivel din septembrie 2016.

"Statisticile indică deteriorarea climatului din piaţa forţei de muncă (rata şomajului peste nivelul componentei structurale pentru a şasea lună consecutiv), pe fondul evoluţiei economiei sub ritmul potenţial şi persistenţei crizei sanitare, aspecte parţial contrabalansate de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice în implementare", arată Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania.

În dinamică an/an, în România, numărul şomerilor s-a majorat cu 33,6% în iulie şi cu 23,1% în primele şapte luni ale anului curent.

Creşterea ratei şomajului, de la 5,3% la 5,4%, a fost determinată de majorarea ratei şomajului la bărbaţi de la 5,6% în iunie la 6,1% în iulie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2016. Pe de altă parte, rata şomajului la femei s-a diminuat de la 5% în iunie la 4,5% în iulie, nivelul minim din luna martie.