SONDAJ: Doar 6% dintre cetăţeni cunosc adevărata amploare a fenomenului reprezentat de consumul ilicit de ţigări

Cel mai recent sondaj publicat de firma de cercetare independentă Povaddo pentru Philip Morris International arată că doar 6% dintre români ştiu că ţara noastră a pierdut peste 310 milioane EUR în 2021, venituri la bugetul de stat, ca o consecinţă directă a contrabandei cu produse din tutun, potrivit unui comunicat de presă transmis redacţiei.

Conform sursei citate, 43% dintre respondenţi au răspuns că nu cunosc adevăratul impact, 22% dintre români cred că România a pierdut între 1 milion şi 100 milioane EUR, iar 12% cred că pierderea a fost mai mică de 1 milion EUR.

"Chiar dacă fenomenul consumului ilicit de ţigări se află în România la un minim istoric (7.9%), pentru a menţine acest rezultat este esenţial să se comunice către publicul larg date concrete despre impactul real asupra bugetului statului şi, mai ales, asupra vieţii cetăţenilor români. Comerţul ilicit nu are graniţe, iar pentru a combate acest fenomen infracţional trebuie să menţinem colaborarea dintre autorităţile de control şi industria de profil şi să continuăm politicile fiscale echilibrate adoptate de statul român în ultima perioadă, ale căror rezultate se văd deja în încasările la bugetul de stat", a declarat Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

La nivel european, 14% dintre cetăţeni ştiu că piaţa ilicită a ţigărilor cauzează pierderi de venituri pentru statele membre ale UE în valoare de peste 10 miliarde de euro pe an. Totuşi, peste 65% consideră că comerţul ilicit cu produse din tutun este o problemă la nivelul UE, iar două treimi susţin adoptarea de politici diferenţiate, arată cel mai recent studiu Povaddo realizat în 13 ţări europene.

Conform aceluiaşi sondaj, cetăţenii din Europa recunosc că utilizarea produselor din tutun provenite din comerţul ilicit reprezintă o ameninţare importantă la nivel naţional şi european pentru securitatea, siguranţa şi sănătatea lor publică. Totodată, aceştia nu sunt conştienţi de dimensiunea reală a fenomenului reprezentat de comerţul ilicit şi nici de amploarea pierderilor la bugetul de stat. Două treimi dintre adulţii intervievaţi în UE (65%) consideră că ţara lor are o problemă legată de comerţul ilicit cu produsele care conţin tutun şi nicotină.

Sondajul arată că 67% dintre respondenţi consideră că există o creştere a comerţului ilicit care îi descurajează pe mulţi fumători să renunţe la fumat sau să treacă la alternative mai bune, fundamentate ştiinţific, care nu ard tutunul.

Este necesară o gândire pragmatică pentru a genera schimbări pozitive rapide, în beneficiul tuturor cetăţenilor din Europa. Rezultatele sondajului UE evidenţiază nevoia publicului pentru o abordare rezonabilă a impozitării, bazată pe riscuri şi dovezi, cu următoarele obiective:

-să-i încurajeze pe cetăţeni să facă alegeri mai bune în ceea ce priveşte stilul de viaţă (66%);

-să stimuleze companiile să dezvolte produse inovatoare care să fie mai bune pentru consumatori, să reducă impactul asupra mediului şi să contribuie în mod pozitiv la sustenabilitate (73%);

-să-i încurajeze pe fumătorii adulţi să treacă la alternative fără fum, fundamentate ştiinţific, prin taxarea acestor produse la un nivel redus faţă de ţigări, dar suficient de ridicat pentru a descuraja consumul de către tineri sau nefumători (69%).

În plus, şase din zece (60%) sunt de acord că susţinerea de către guvern a produselor fără fum este în măsură să sprijine egalitatea de şanse şi să reducă inegalităţile legate de sănătate deoarece le oferă fumătorilor adulţi din medii socio-economice defavorizate acces la alternative mai bune decât continuarea fumatului.

"Ştim că există potenţialul de a acţiona benefic în favoarea fumătorilor adulţi, deoarece mai multe state membre au adoptat politici similare, printre altele, în domeniul energiei, al automobilelor şi al alcoolului. Politicile pragmatice au puterea de a îmbunătăţi vieţile oamenilor şi stimulează companiile să inoveze şi să ofere acces echitabil la progresele tehnologice, mai ales într-o perioadă de instabilitate economică", a declarat Gregoire Verdeaux, Senior Vice President, External Affairs, PMI.

Cei peste 13.000 de respondenţi adulţi cu vârsta de peste 18 ani, care au participat la sondaj, sunt convinşi că dezvoltarea şi evaluarea noilor tehnologii fără fum ar trebui să permită progresul şi să joace un rol important pentru sănătatea publică în completarea măsurilor existente.

-Şase din zece (61%) respondenţi consideră că UE ar trebui să acorde prioritate politicilor şi strategiilor care urmăresc îmbunătăţirea vieţii celor care continuă să fumeze, să consume alcool sau droguri în mod iresponsabil. 

-Şapte din zece (69%) consideră că inovaţia, progresele tehnologice şi ştiinţa joacă un rol în reducerea prevalenţei fumatului.

-Aproape trei sferturi (72%) sunt de acord că UE ar trebui să aloce timp şi resurse pentru eradicarea fumatului prin încurajarea tuturor fumătorilor să renunţe complet la fumat sau, în cazul celor care nu reuşesc să se lase, să treacă la alternative mai bune la fumat, fundamentate ştiinţific.

"Este încurajator să constatăm că tot mai multe ţări adoptă politici diferenţiate în funcţie de gradul de risc, care, în opinia noastră, joacă un rol decisiv pentru a-i determina pe consumatori să adopte alternative mai bune, dacă nu renunţă, şi pe companii să investească în inovaţie", a declarat Tommaso di Giovanni, Vice President, International Communications, PMI.