Mitul ospitalităţii autohtone este confirmat doar parţial de un sondaj de opinie, dar important este că nu a fost complet spulberat. Jumătate dintre cetăţenii ţării noastre consideră că industria ospitalităţii şi a serviciilor autohtone reflectă spiritul ospitalier românesc doar parţial, 30% - foarte puţin sau deloc, în timp ce doar 18% apreciază că "tradiţionala" ospitalitate românească nu este doar un mit, iar acest spirit este reflectat în domeniul serviciilor de la noi într-o măsură mare şi foarte mare. Acestea sunt câteva dintre concluziile sondajului de opinie intitulat "Ospitalitatea la români", realizat la nivel naţional de academia de ospitalitate ohma by winsedswiss, centru licenţiat École hôteliPre de Lausanne (EHL). Potrivit aceleiaşi cercetări, 10% dintre respondenţi apreciază că ospitalitatea românilor şi resursele naturale sunt factorii care îi atrag pe turişti în destinaţiile interne, 20% mizând mai degrabă pe gastronomia locală, iar 14% pe tradiţii şi cultură. În opinia a 29% dintre respondenţi, atractivitatea destinaţiei turistice România depinde de imaginea ţării la nivel internaţional. Sondajul evidenţiază percepţia românilor cu privire la serviciile ospitaliere, cu intenţia de a reduce diferenţele între două paradigme ale industriei: felul în care se practică ospitalitatea şi starea emoţională şi psihologică resimţită, în final, de consumator. Profesorul Ray F. Iunius, CEO Winsedswiss Education Group (WEG) a declarat: "Prin acest demers, academia de ospitalitate ohma şi-a propus să afle opinia publicului larg cu privire la disponibilitatea românilor de a identifica ospitalitatea ca un potenţial naţional care poate fi educat, antrenat, asimilat sau revitalizat şi, în cele din urmă, valorificat prin relaţiile dinamice care se formează între oaspete şi gazdă, turişti şi profesioniştii ospitalieri care reprezintă interfaţa industriei". Principalele concluzii ale sondajului sunt: "Cea mai importantă trăsătură de caracter identificată de respondenţi ca fiind definitorie pentru ospitalitate este «să fii primitor», 78% dintre cei intervievaţi alegând această variantă. Generozitatea şi empatia completează topul atributelor psihologice care conturează profilul românului ospitalier; Întrebaţi dacă o atitudine ospitalieră este înnăscută sau se poate dobândi, 56% dintre respondenţi cred că ospitalitatea se poate învăţa, în timp ce 38% sunt de părere că simţul ospitalier este înnăscut, dar trebuie şi antrenat; Cel mai însemnat criteriu după care respondenţii notează calitatea serviciilor este acela privind educaţia şi pregătirea personalului. Urmează, în ordine, profesionalismul forţei de muncă, investiţiile în turism şi infrastructura; Pe o scală de la 1 la 5, 76% dintre respondenţi au acordat notele 3 şi 4 românilor privind ospitalitatea, iar 68% dintre respondenţi au acordat tot notele 3 şi 4 calităţii serviciilor din turismul românesc (unde 1 reprezintă calitate slabă, iar 5 notează calitatea înaltă); Curăţenia, amabilitatea, responsabilitatea, bunul-simţ şi calitatea sunt cele 5 cuvinte care definesc, pentru 88% dintre români, un serviciu ospitalier excelent!; Imaginea învăţământului profesional şi tehnic dual din România este una preponderent negativă pentru 85% dintre românii care au răspuns la chestionar". În ceea ce priveşte percepţia meseriilor industriei ospitalităţii, studiul a evidenţiat următoarele: " 63% dintre cei chestionaţi oferă notele 3 şi 4 meseriei de cameristă care, în acelaşi timp, primeşte nota maximă, 5, din partea celui mai mare procent dintre toate meseriile, 17% dintre respondenţi. Meseria de barman are o imagine foarte favorabilă pentru doar 16% dintre respondenţi, în vreme ce 72% dintre cei chestionaţi îi acordă notele 3 şi 4. În cazul meseriei de ospătar, 71% dintre respondenţi oferă notele 3 şi 4".
Grecia şi Turcia sunt ţările pe care 50% dintre români le evaluează ca fiind modele ale ospitalităţii, urmate de Spania şi Elveţia.