SONDAJ: Peste jumătate dintre proprietarii români nu ȋşi declară veniturile din chirii

Doar 33,7% dintre chiriaşii români ştiu că au contractul de ȋnchiriere ȋnregistrat la Administraţia Financiară, ȋn timp ce 34,9% declară că au un contract nedeclarat, ori o proprietate ȋnchiriată mascat, sub forma unui comodat sau doar o ȋnţelegere verbală. 31,8% dintre respondenţi nu ştiu dacă proprietarul a declarat sau nu contractul, arată un sondaj Kastel Group, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Conform sursei citate, o treime dintre românii care stau ȋn chirie spun că nu ȋşi doresc să contracteze un credit imobiliar pe termen lung, potrivit aceleiaşi surse.

"Ce nu ȋnţeleg majoritatea proprietarilor, dar şi o parte dintre chiriaşi, este că semnarea unui contract de ȋnchiriere poate evita dezvoltarea unor conflicte ȋntre părţi. Inexistenţa acestui contract aduce mai multe bătăi de cap, decât presupusele economii obţinute prin neimpozitarea veniturilor. Din păcate, noile modificări fiscale, care vor intra ȋn vigoare din 2023, nu ȋncurajează proprietarii să declare chiriile. Cea mai importantă schimbare va fi eliminarea cotei forfetare de 40% pentru veniturile obţinute din chirii, ceea ce se traduce printr-o creştere a impozitului cu 67%. Există, totuşi, opţiunea ca proprietarii să opteze pentru impozitarea ȋn sistem real, prin ţinerea unei contabilităţi ȋn partidă simplă a veniturilor şi cheltuielilor cu proprietăţile ȋnchiriate, ȋnsă pentru asta, vor avea nevoie de sprijinul specialiştilor. Adică, o cheltuială ȋn plus, pe care nu cred că mulţi vor fi dispuşi să o facă", spune Christian Tudorache, CEO şi cofondator Kastel Group.

Proprietarii au mai multă ȋncredere ȋn moneda europeană

67,2% dintre proprietari au stabilit chiria ȋn Euro, 32,5% dintre aceştia ȋn lei şi sub 1% ȋn alte monede. Totuşi, procentul celor care ȋncasează chiria ȋn lei, la cursul zilei, este de 64,1%, de unde observăm că există un grad mai ridicat de ȋncredere ȋn moneda europeană decât ȋn cea naţională.

52% dintre chiriaşi plătesc chiria ȋn numerar (cash), iar 22,32% dintre aceştia plătesc chiria atât numerar, cât şi prin transfer bancar. 11,95% dintre respondenţi achită prin transfer ȋntr-un cont de tip Revolut/Monese al proprietarului şi doar 27,73% exclusiv ȋntr-un cont deschis la o bancă din România. Aceste cifre pot indica atât gradul scăzut de bancarizare a românilor, cât şi nivelul crescut al veniturilor obţinute din chirii nedeclarate la ANAF.

De ce aleg românii să locuiască ȋn chirie

Principalele motive pentru care românii aleg să locuiască ȋn chirie sunt: nu au veniturile necesare pentru achiziţia unei locuinţe (35,9%), nu ȋşi doresc să contracteze un credit imobiliar pe termen lung (33,6%), consideră nivelul dobânzilor mult prea ridicat (29,1%), nu au strâns avansul necesar achiziţiei (22,6%), au ȋn calcul cumpărarea unei proprietăţi atunci când ȋşi vor ȋntemeia o familie sau vor avea un copil (25,4%). 10,8% dintre respondenţi spun că au ȋn calcul mutarea ȋntr-o altă ţară.

Apartamentele cu două camere, cele mai populare printre chiriaşi

Aproape jumătate dintre chiriaşi (49,1%) locuiesc ȋn apartamente cu două camere, 28,9% ȋn garsoniere şi 19,1% ȋn apartamente cu trei camere.

Majoritatea imobilelor ȋn care se află proprietatea ȋnchiriată au fost construite ȋntre 1977 şi 1989 (40,8%) şi ȋnainte de 1977 (15,4%).

Contravaloarea chiriei lunare este mai mică de 300 de euro pentru 39,3% dintre respondenţi, ȋntre 300 şi 399 de euro pentru 40,2% şi peste 400 de euro, pentru restul, arată sursa citată.

Cei mai mulţi români (54,4%) locuiesc ȋn proprietatea ȋnchiriată un an sau mai puţin, 21,6% locuiesc, ȋn medie, doi ani ȋntr-o proprietate ȋnchiriată, 18,9% ȋntre trei ani şi cinci ani şi doar 4% mai mult de cinci ani.

Garanţia, o practică răspândită

88,3% dintre chiriaşi au plătit la ȋnceputul contractului un depozit cu titlu de garanţie şi doar 14,6% au ȋncheiat o asigurare de răspudere civilă faţă de proprietar. Ȋn 81% dintre cazuri, valoarea garanţiei este egală cu cea a chiriei pe o lună.

21,4% dintre respondenţi declară că au avut probleme cu restituirea acestei garanţii. Ȋn 76,4% dintre cazuri, le-a fost oprită garanţia integral sau parţial din motive obiective (bunuri deteriorate, facturi neachitate la utilităţi, grad de uzură peste cel normal etc.), iar 10,7% nu au reuşit să mai contacteze proprietarul pentru recuperarea garanţiei.

Ȋntrebaţi despre relaţia cu proprietarul, 16,3% dintre chiriaşi au spus că primesc o vizită lunară din partea acestuia, 45,9% sunt vizitati mai rar de o dată pe lună, ȋn timp ce 2,5% primesc mai multe vizite pe lună. 14,4% dintre vizitele efectuate de proprietari sunt neanunţat, se mai arată în comunicat.