SORIN ELISEI, DIRECTOR DELOITTE ROMÂNIA: "Nu există cale de întoarcere în ceea ce priveşte pachetul legislativ Fit for 55"

Nu există cale de întoarcere de la pachetul legislativ Fit for 55, a afirmat, ieri, Sorin Elisei, director Deloitte România şi lider al departamentului practici de sustenabilitate şi energie, în cadrul conferinţei RESinvest organizată de asociaţiile naţionale de energie eoliană (RWEA) şi fotovoltaică (RPIA). Elisei a mai precizat că România trebuie să înceapă să-şi folosească resursele locale, nu doar să vorbească despre folosirea acestora. Totodată, directorul Deloitte a prezentat un studiu despre procesul de decarbonare din România ce priveşte necesarul de investiţii în capacităţi pentru atingerea ţintelor angajate la nivel european.

Elisei a declarat: "Fit for 55 aduce un consum de energie electrică mai mare. Asta înseamnă că tendinţa de decarbonare prin electrificare şi prin folosirea unor vectori care au la bază energie electrică din surse regenerabile este esenţială. (...) Este clar în context că producţia pe bază de combustibili fosili urmează să se înjumătăţească în cazul Fit for 55 faţă de ponderea semnificativă actuală sau din anii precedenţi în care producţia pe cărbune a fost mult mai mare inclusiv faţă de ce vedem astăzi. (...) Noi ar trebui să înţelegem unde avem cele mai mari şanse să obţinem cele mai bune rezultate cu investiţii inteligent făcute în aşa fel încât toate negocierile de pe pachetul Fit for 55 să fie făcute luând în calcul nişte analize de impact şi nişte lucruri care până la urmă sunt bune pentru această ţară. Contribuţia producţiei de energie electrică la Fit for 55 poate să fie semnificativă şi poate să fie principalul vector faţă de celelalte sectoare unde decarbonarea are nişte costuri extraordinar de mari şi aici vorbim de orizontul 2030. Nu sunt foarte multe lucruri pe care poţi să le faci în acest orizont de timp de 8 ani. (...) La nivel de capacităţi, modelarea (matematică), aşa cum arată acum, spune că practic mai avem nevoie de încă 1.000 de MW în eolian la nivelul anului 2030 şi peste 1.500 de MW în solar. Asta ne-ar pune în situaţia de a acoperi ţintele de decarbonare. (...) Cuantificarea impactului: într-o variantă intermediară fiecare euro cheltuit pentru investiţii în surse regenerabile de energie în România generează adiţional 0,7 eurocenţi în restul economiei".

Potrivit lui Elisei, România se află la un nou start al unor negocieri care nu vor fi uşoare şi care trebuie să se bazeze, inclusiv la partea de finanţare, pe nişte calcule pe care fiecare ţară trebuie să şi le facă în privinţa procesului de decarbonare.

"Indiferent că vorbim de companii străine care sunt prezente aici sau companii româneşti îmi este greu să cred că cineva va pleca cu stâlpii şi panourile şi le va muta într-o altă ţară. Cred că se poate crea o valoare adăugată aici şi ca un arc peste timp, până la urmă, aerul şi soarele sunt tot bunuri ale României în comparaţie cu foarte multe alte discuţii pe care şi eu le aud în spaţiul public vizavi de resursele locale, de folosirea resurselor locale. Da, ar trebui să le folosim într-adevăr şi eu nu văd o cale de întoarcere în privinţa Fit for 55. Personal cred că va fi mult mai greu să ne punem pe treabă, iar aici mă refer la perioada de implementare, pentru că prelungirea crizei s-ar putea să aducă nişte complicaţii. Dar Fit for 55 rămâne aici şi nu numai ca propunere, va rămâne ca un landmark în ceea ce priveşte cum va arăta 2030. Până la urmă diferenţa dintre Fit for 55 şi ce am avut prin PNIESC, celălalt pachet, este defapt o accelerare a tranziţiei ca să ajungem la net zero. Înainte ne propuneam să o luăm puţin mai încet, în stilul nostru încet-încet; acum, din păcate, va trebui să accelerăm şi să ne urcăm într-o maşină sau un tren care merge mult mai repede. Dar trebuie să o luăm ca pe o oportunitate, nu ca pe o povară", a explicat Sorin Elisei.

Totodată, Walburga Hemetsberger, CEO SolarPower Europe, a afirmat în cadrul evenimentului că pnergia produsă din panouri fotovoltaice ar putea deveni cea mai importantă sursă de producere a electricităţii în România, în anul 2030. Aceasta a mai precizat că aşteptarea SolarPower Europe este ca România să-şi atingă în anul 2026 ţintele de decarbonare pentru 2030.

Ea a arătat că energia solară este cea mai competitivă din punct de vedere al costurilor.

La rândul său, Mihai Bălan, directorul executiv al Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), a întărit această idee.

"Ne aşteptăm ca până în 2030 solarul să devină principala sursă de energie instalată la nivel de capacitate. Toate modelările asta arată, că vom avea undeva la... în funcţie de modele, în funcţie de ţintele pe care sunt construite modelele, în jur de 6-7 GW, poate 8 GW de energie solară în România până în 2030. Ca ţintă de capacitate. Iar un alt lucru foarte important este că din modelarea SolarPower Europe, la nivel european, potenţialul României este de a a deveni a şasea piaţă la nivel european în termeni de creare de locuri de muncă. În cel mai optimist salariu undeva la 54.000 de locuri de muncă vor fi create în România până în 2025 în sectorul energiei solare. Într-un scenariu pesimisto-moderat doar 25.000 de locuri de muncă până în 2025", a spus Bălan.

Elisei a mai precizat că neatingerea ţintelor de decarbonare, inclusiv a celor intermediare, aduce posibile costuri rezultate din proceduri de infringement.

"Dacă nu atingem ţintele (de decarbonare angajate în faţa partenerilor europeni), atunci o să plătim. E un cost legat de infringement, e un cost legat de suspendarea liniilor de finanţare în cazul în care nu îţi atingi ţintele intermediare. Deci avem nişte ţinte la 2030, dar trebuie să ne uităm la 2023, 2025, 2027. Nu îndeplineşti ţinta, linia de finanţare din toate cele trei se suspendă până te întorci înapoi la îndeplinirea condiţiilor cu privire la ţintă. Din cauza asta Fit for 55 este foarte interesant ca structurare şi cuprindere şi inclusiv ca acoperire a faptului că există stimulente în materie de regenerabile, pentru care trebuie să existe un cadru comun şi colectiv în care trebuie adus şi factorul de penalizare dacă nu ne ţinem de cuvânt", a spus Elisei.

Totodată, Mihai Bălan, directorul RPIA, a adăugat: "Cred că penalităţile ar fi minore, mai ales pe lângă costurile pe care le plătim astăzi tocmai pentru că nu am implementat tranziţia energetică mai devreme. Dacă vă uitaţi la toolbox-ul Comisiei referitoare la situaţia preţurilor din piaţa de energie de astăzi fix asta spune: dacă am fi început cu 5 ani mai devreme nu am fi ajuns în situaţia de astăzi. Deci costul de a nu implementa ţintele este de fapt costul de a plăti o energie mai scumpă, nu o penalitate pe care ar putea-o plăti statul la nivel administrativ".