"SOS" Climatic lansat de ONU

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a tras un semnal de alarmă legat de problemele majore cu care se confruntă planeta. Antonio Guterres a emis un "SOS" climatic global. Summit-ul Insulelor din Pacific organizat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a adus în prim-plan una dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă umanitatea: creşterea rapidă a nivelului mării şi impactul devastator asupra insulelor din Pacific.

• O regiune vulnerabilă

Insulele din Pacific sunt unele dintre cele mai vulnerabile regiuni din lume în faţa schimbărilor climatice. Deşi contribuţia lor la emisiile globale de gaze cu efect de seră este infimă - mai puţin de 0,02% din totalul anual - aceste insule sunt expuse la efectele devastatoare ale încălzirii globale într-un mod disproporţionat. Acestea nu doar că au o populaţie redusă şi puţine industrii grele, dar se află şi într-un coridor tropical care este ameninţat rapid de invadarea oceanelor.

• Creşterea accelerată a nivelului mării

Începând cu anii 1990, Organizaţia Mondială de Meteorologie (OMM) monitorizează nivelul mării pe plajele din Pacific. Un nou raport al organismului de monitorizare a climei din cadrul ONU a relevat că nivelul mării a crescut cu aproximativ 15 centimetri în unele părţi ale Pacificului în ultimele trei decenii. Această creştere este mult peste media globală, care se situează la 9,4 centimetri pentru aceeaşi perioadă. Există, însă, variaţii semnificative în întreaga regiune. În timp ce unele insule, cum ar fi Kiribati şi Insulele Cook, au înregistrat o creştere a nivelului mării aproape egală cu media globală, alte locuri, precum capitalele Samoa şi Fiji, au experimentat o creştere de aproape trei ori mai mare. În Tuvalu, o naţiune insulară de joasă altitudine, situaţia este şi mai dramatică. Terenurile disponibile sunt atât de rare încât copiii folosesc pista aeroportului internaţional ca loc de joacă improvizat.

• Implicaţii sociale şi economice devastatoare

Creşterea nivelului mării are consecinţe grave pentru comunităţile insulare din Pacific. Pierderea terenurilor, eroziunea costieră, contaminarea resurselor de apă dulce şi distrugerea habitatelor naturale sunt doar câteva dintre efectele imediate ale acestui fenomen. Mai mult, aceste insule depind în mare măsură de resursele naturale şi de turism, ambele fiind ameninţate de creşterea nivelului mării. În Tuvalu şi alte naţiuni similare, schimbările climatice reprezintă o ameninţare existenţială. O mare parte a populaţiei este deja obligată să se relocheze, iar perspectivele de viitor sunt sumbre. În plus, pierderea terenurilor şi migraţia forţată vor avea efecte profunde asupra culturii şi identităţii acestor comunităţi.

Citiţi aici despre ariile marine protejate

• Apel la acţiune globală

Declaraţia lui Antonio Guterres la summit-ul din Tonga subliniază necesitatea unei acţiuni urgente la nivel global pentru a combate schimbările climatice şi pentru a proteja insulele din Pacific. Acesta a făcut un apel către comunitatea internaţională să intensifice eforturile de reducere a emisiilor de carbon şi să ofere sprijin financiar şi tehnologic regiunilor vulnerabile. "Este din ce în ce mai evident că nu mai avem timp să schimbăm situaţia", a avertizat Celeste Saulo, un oficial de top al agenţiei de prognoză climatică a ONU. Mesajul este clar: dacă nu se iau măsuri rapide şi decisive, insulele din Pacific ar putea deveni printre primele victime ale unei catastrofe climatice globale.

Vedeţi aici cât cheltuieşte UE pentru protejarea oceanelor

Insulele din Pacific reprezintă un microcosmos al crizei climatice globale. Deşi acestea contribuie minim la cauzele schimbărilor climatice, ele suportă o parte disproporţionată din consecinţe. Situaţia din Pacific ne reaminteşte că schimbările climatice nu sunt doar o problemă de mediu, ci şi o problemă de justiţie socială şi morală. Comunitatea internaţională trebuie să răspundă acestui "SOS" climatic cu solidaritate şi acţiuni concrete, înainte ca aceste paradisuri să fie pierdute pentru totdeauna.