Specialiştii au identificat câteva probleme ale Programului de relansare economică al Guvernului

​Programul de relansare economică al Guvernului este văzut de mulţi analişti drept un program electoral, cu multe proiecte despre care se vorbeşte de 30 de ani şi care ar trebui începute, la un moment dat. Nu e rău, dar măcar să înceapă lucrurile, potrivit HotNews.ro.

HotNews.ro a discutat cu trei analişti economici: Petrişor Peiu, Laurian Lungu şi Dragoş Cabat. Pe lângă aceştia, a mai vorbit cu câţiva care au dorit să-şi păstreze anonimatul (pentru că lucrează în anumite instituţii), spunând că acele proiecte nu au legătură cu criza, cu relansarea, că se alocă bani europeni pe care oricum îi primeam, doar că UE mai dă în plus şi ne costă doar cofinanţarea. Toate lucrurile alea, spun ei, oricum erau în buget în următorii ani. Nimic nou în afară de câteva măsuri în contextul pandemiei. Un analist care a discutat cu unele persoane din zona Comisiei Europene ne-a spus că i s-a spus că "atunci când faci un plan de investiţii de miliarde pe 10 ani, acesta ar fi trebuit să fie rezultatul unor consultări cu toate partidele, cu mediul de afaceri, sindicate, cu bănci, cu BNR, pentru că în alte ţări aşa s-a procedat". Aşadar, acesta este văzut doar un program electoral.

Foarte pe scurt:

Petrişor Peiu: Au pus laolaltă toate proiectele care există în fiecare minister şi le-au asamblat

O greşeală din program este construirea de centre medicale în oraşe mici (Petrişor Peiu)

Peiu: Ce medici se vor duce acolo? Nu poţi să duci un medic specialist cardiolog undeva la ţară. Nu o să stea.

Laurian Lungu: Sunt nişte proiecte de care România are nevoie nu de acum, ci de nu ştiu câţi ani

Trei probleme identificate de Laurian Lungu

Este prezentat ca un plan de relansare al PNL (Laurian Lungu)

Dragoş Cabat: Proiectele sunt aceleaşi

Ştim că infrastructura rutieră trebuie îmbunătăţită, că trebuie modernizate spitalele că sunt aceleaşi de pe vremea lui Ceauşescu (Dragoş Cabat)

Măcar să se pornească primii 500 - 1000 kilometri şi să nu mai stăm pe studii de fezabilitate pe care se iau şpăgi (Dragoş Cabat)

Multe dorinţe

Petrişor Peiu vede programul anunţat de guvern drept unul electoral.

"Ei au pus laolaltă toate proiectele care există în fiecare minister şi le-au asamblat în acest plan de dezvoltare. Unele sunt foarte concrete cu şanse mari de realizare. Cele mai multe sunt nişte dorinţe. Adică e foarte posibil să se facă trei spitale regionale în 10 ani, în vreme ce toate chestiunile alea faraonice referitoare la investiţii în infrastructura de transport şi energie sunt pur şi simplu nişte "ameninţări" pe care le primim de la fiecare Guvern", a declarat el.

De ce nu este realist să avem astfel de aşteptări.

Referindu-se la investiţiile în infrastructură, el spune că aici sunt nişte inadvertenţe mari.

Noi nu vom putea cheltui toate sumele pe care le vom primi de la UE în aceste investiţii. În afară de cele din fondul de coeziune, din fondul de dezvoltare regională, nu putem aloca din alte fonduri aceste resurse. Este iluzoriu să spunem că vom avea la dispoziţie fonduri europene de 53 miliarde euro numai pentru infrastructura de transport.

Noi, în sumele alea pe care spunem că le primim de la UE, o parte, între 12-15 miliarde vor fi subvenţii directe în agricultură. Nu poţi să le deturnezi. O parte vor fi pentru ""green deal", care nu pot merge în infrastructura de transport, o parte vor fi pentru infrastructura digitală, mai este Fondul Social European. Toate aceste fonduri nu pot fi duse către infrastructură.

O mare greşeală în acest program

Petrişor Peiu vede o mare greşeală în program:

Se doreşte construirea unor centre medicale foarte moderne echipate în oraşe mici şi în zone unde nu există nici resursa de medici, nici posibilitatea de a avea suficienţi pacienţi pentru a face investiţii.

Trendul pe care merge Europa este de a concentra resursele umane şi de echipamente în centre mare specializare unde să existe experienţă în astfel de lucruri, adică tratarea bolilor grave. În localităţile mici trebuie să existe medici de familie, urgenţe mici. Nu tratezi boli grave acolo, nu faci astfel de investiţii.

Ce medici se vor duce acolo? Nu poţi să duci un medic specialist cardiolog undeva la ţară. Nu o să stea. E nerealist.

"E un program bun de program electoral", concluzionează Peiu.

Proiecte de care România are nevoie nu de acum, ci de mulţi ani

Laurian Lungu spune că direcţiile i se par cele potrivite, "chiar dacă, de exemplu, banii alocaţi pentru proiecte de decarbonizare, sau cele care susţin energia verde - deci cele care sunt susţinute de către CE de către green deal - ca pondere în total, sunt mici".

Comisia Europeană, afirmă el, vrea ca această redresare economică să fie sprijinită de investiţii care să intre într-o nouă structură a economiei.

Noi avem un dezavantaj. Noi avem nevoie de foarte mult capital care să intre în aşa-numita veche structură a economiei. Adică în infrastructură veche, adică în drumuri, metrouri, transport pe cale ferată etc. Dacă le adunăm, astea sunt trei sferturi din total.

Sunt nişte proiecte de care România are nevoie nu de acum, ci de nu ştiu câţi ani.

Trei probleme identificate de Laurian Lungu

1. O nouă structură instituţională care să poată să absoarbă aceste fonduri.

Pe partea instituţională este mult de făcut. Dacă ne uităm la istoria recentă în a atrage fonduri vedem că rata noastră de absorbţie a fost codaşă în UE. Putem primi mulţi bani, acei 33 miliarde euro sunt peste cei care vin în mod normal din bugetul obişnuit.

Să ai peste noapte o schimbare de o asemenea magnitudine mi se pare dificil de făcut .

2. Continuitate

Un asemenea plan mi se pare că are nevoie de un sprijin politic al tuturor partidelor. Eu, dacă aş fi fost un politician, probabil de aici aş fi plecat. Aş fi căutat să am un sprijin al tuturor partidelor şi, după aceea, să vin cu un asemenea plan.

Acum este prezentat ca un plan de relansare al PNL, iar dacă compoziţia Parlamentului va fi diferită în noiembrie practic vom avea dificultăţi în implementarea lui. Va rămâne iar pe hârtie.

3. Aspectele macro.

O investiţie de o asemenea anvergură, care să fie susţinută pe o perioadă atât de mare de timp, poate crea mari dezechilibre. Nu văd să avem capacitatea necesară de a avea forţa de muncă necesară de a investi. Apoi creezi dezechilibre pe toate sectoarele.

Probabil va trebui să importăm o parte din materiale. Va apărea iarăşi dezechilibru pe cont curent. Noi nu avem capacitatea internă de a produce lucrurile necesare pentru o asemenea investiţie de o asemenea anvergură. Deci văd un risc major de supraîncălzire a economiei într-o perioadă relativ scurtă, de 2-3 ani.

"Asemenea investiţii le poţi face dacă ai un plan foarte bine pus la punct şi o coeziune la nivel politic. Îţi trebuie şi credibilitate. Cred că va fi dificil să vedem toate schimbările astea peste noapte. Să fie atât de rapid puse în practică va fi foarte greu", spune Lungu.

Planul este uşor teoretic

Dragoş Cabat consideră că planul prezentat de Guvern este uşor teoretic, pe termen foarte lung, "dar e OK".

"Nu poţi să spui că sunt acolo lucruri puse aiurea. Sunt lucruri care trebuiau făcute de 30 de ani, nu s-au făcut şi apar acolo, şi alte lucruri care trebuie făcute pe termen scurt ca să ieşim din criza asta sanitară şi economică.

Dacă am ceva de reproşat, e acest mix de iniţiative, atât pe termen foarte scurt, cât şi pe termen foarte lung.

"Proiectele sunt aceleaşi. Adică ştim că infrastructura rutieră trebuie îmbunătăţită, că trebuie modernizate spitalele că sunt aceleaşi de pe vremea lui Ceauşescu, toată lumea ştie de infrastructura energetică, care are mari probleme. Încrederea depinde de oamenii politici, de voinţa politică", explică Cabat.

Dacă ne uităm la experienţa ultimilor 30 de ani, spune el, sigur că şansele sunt să nu se realizeze decât să se realizeze.

Pe de altă parte, trăim şi noi cu optimismul că la un moment dat o să vină unii care să spună aceleaşi lucruri şi chiar le vor face. Poate chiar se vor apuca de ele.

Cabat mai spus că a văzut cei 3.000 km de autostradă din program.

"Nimeni nu se aşteaptă ca la anul să mergem pe primii 2000 de kilometri. E o chestie în 10 ani. Măcar să se pornească primii 500 - 1000 kilometri şi să nu mai stăm pe studii de fezabilitate pe care se iau şpăgi", afirmă el, precizând că trebuie voinţă politică.

Suntem în an electoral şi trebuia să vină şi acest guvern cu unele care să însemne şi un program politic de a câştiga alegerile.

Tot ce trebuie să vedem acum este voinţa politică să fie începute lucrurile.