Stadionul Cotroceni, o şansă pentru fotbalul din Capitală!

Liga Profesionistă de Fotbal se implică în iureşul legat de cumpărarea/naţionalizarea/transformarea Arenelor BNR. Actualul preşedinte, Gino Iorgulescu lansează o propunere foarte interesantă legată de o componentă a complexului, stadionul de fotbal. Spre deosebire de arena centrală, dedicată tenisului, unde se pot organiza 3-4 turnee de tenis, pe acest stadion se pot juca 20-30 de partide pe an. LPF şi-a manifestat intenţia de a prelua stadionul pe care a jucat ani buni Progresul Bucureşti/FC Naţional şi să-l reintroducă în circuitul Ligii 1, mai ales că în următoarea perioadă trei dintre stadioa-nele Capitalei (Ghencea, Dinamo, Rapid) vor intra într-un amplu proces de renovare în vederea găzduirii unor partide ale Euro 2020.

Iniţiativa Ligii ar putea fi chiar profitabilă în condiţiile în care FCSB şi Juventus Bucureşti din Liga 1 nu au arene proprii pe care să joace, iar Dinamo nu va mai avea în curând. Cum din punct de vedere economic închirierea Arenei Naţionale nu este profitabilă decât în foarte puţine cazuri, reapariţia unui stadion mic (14.500 de locuri) ar reprezenta o mişcare foarte bună. De asemenea, în ligile inferioare sunt echipe interesate să joace pe un stadion civilizat, inclusiv o formaţie care pretinde că este o continuatoare a spiritului "progresist" şi evoluează în Liga a 3-a, Progresul Spatac Bucureşti. Trebuie spus că actualul şef al LPF, Gino Iorgulescu, a condus echipa din Cotroceni ani buni, aceasta dispărând de pe harta fotbalului după retragerea sa. Preşedintele Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat, Daniel Zamfir, care a demarat o dezbatere publică legată de subiectul Arenele BNR, a făcut anunţul legat de interesul LPF pentru stadionul Cotroceni: "Ei îl pot prelua şi pot organiza meciuri aici, ca să nu mai închirieze Arena Naţională de 50.000 de locuri, aici sunt 17.000 de locuri. Asta mi-a spus Gino Iorgulescu ". Fostul şef al LPF, Dumitru Dragomir, a lansat, în direct la TV, o altă propunere legată, arena din Cotroceni să devină "casa" celor de la FCSB: "BNR ar trebui să îi dea stadionul lui Gigi Becali. El ar fi cel mai potrivit, pentru că bagă bani şi face o bijuterie de stadion. Ce face BNR-ul cu el? Stadionul acest e în stare de putrefacţie. Este lăsat în paragină. Acesta este scopul lor? Să distrugă tot? Nimeni nu se interesează de starea stadionului. Ar trebui să intervină minis-trul".

Pe de altă parte, Liga Profesionistă de Fotbal se pregăteşte pentru alegeri, iar iniţiativa pentru preluarea stadionului Cotroceni poate fi un subiect bun pentru campania electorală, pe lângă cel legat de vânzarea drepturilor de difuzare la TV a partidelor din prima ligă. Liga Profesionistă de Fotbal a anunţat că săptămâna trecută a expirat termentul pentru depunerea candidaturilor la funcţia de preşedinte al LPF pentru mandatul 2017-2022: "Vă informăm că actualul preşedinte al LPF, Gino Iorgulescu, şi-a depus candidatura, îndeplinind toate procedurile necesare, la fel şi preşedintele ACS Poli Timişoara, Sorin Drăgoi. Adunarea Generală pentru alegerea preşedintelui LPF va avea loc luni, 23 octombrie, la sediul Ligii Profesioniste de Fotbal".

Revenind la arena din Cotroceni, trebuie spus că de nouă ani nu s-a mai jucat niciun meci oficial pe acest stadion. Doar câteva meciuri de oină au reuşit să deschidă porţile primului stadion construit de la zero în ţara noastră după 1990. Stadionul Cotroceni are o istorie interesantă. Terenul pe care se situează actuala bază a fost donat prin decret domnesc în 1865 primei grupări cu caracter sportiv: Societatea de Dare de Semn (înfiinţată pe 17 mai 1862). În 1949 a fost construit stadionul pe care îşi desfăşura partidele de acasă Progresul Bucureşti. Fosta echipă a securităţii, Victoria Bucureşti, a evoluat aici în 1986, şi la terminarea sezonului, tribunele au fost demontate în totalitate şi au fost duse la terenul de rugby din Complexul Sportiv Dinamo, unde s-a mutat respectiva echipă. Nouă ani mai târziu, arena a fost refăcută de la zero exact pe acelaşi loc, fiind cea mai cochetă din Capitală. Ajunsă într-o stare avansată de degradare, arena poate renaşte dacă părţile vor ajunge rapid la o înţelegere.

• Ţiriac contestă dreptul de proprietate al BNR!

Omul de afaceri Ion Ţiriac, însoţit de fostul număr 1 al tenisului masculin, Ilie Năstase, dar şi de actualul număr 1 al fetelor, Simona Halep, a ţinut o conferinţă de presă în care a declarat că speră ca Arenele BNR să revină cât mai curând în proprietatea statului şi că alături de alţi foşti şi actuali practicanţi ai acestui sport contestă statutul de proprietar al terenurilor de tenis al Băncii Naţionale: "Noi suntem cei care am fost generaţia de ieri, dar nu am semnat petiţia doar eu şi Ilie Năstase. Toată echipa de Fed Cup şi toată echipa de Cupa Davis am semnat. A semnat-o şi domnul preşedinte al Federaţiei, în nume propriu. Petiţia se va depune imediat la Secretariatul General al Guvernului, la Ministerul Sportului şi la Ministerul Finanţelor. La Ministerul de Justiţie ajungem mult mai târziu. Vrem să se iniţieze de îndată demersurile necesare pentru ca statul român să redobândească folosinţa asupra aces-tora, în vederea administrării conform scopului şi reintroducerea în circuitul sportiv naţional şi internaţional. BNR are cel mult dreptul de administrare, pe care eu nu i-l acord, pentru că a fost acordat fără drepturi de Ministerul Tineretului şi Sportului, care în 1990 nu era proprietar. Nimic din ce a fost înainte de comunism nu poate fi revendicat, nu mai prezintă relevanţă şi nu mai pot fi invocate în mod valabil. Dacă Guvernul României va decide mâine dimineaţă să redobândească Arenele BNR, hotărârea nu mai poate fi anulată. Întregul patrimoniu deţinut înainte de perioada comunistă a fost preluat de stat prin acte naţionale, care nu pot fi contestate de BNR. În 2015, au încercat să înscrie nişte acte dinainte de perioada comunistă, dovadă că nu aveau nimic la această înscriere din perioada comunistă sau după. În anul 2001 a solicitat restituirea arenelor de tenis, în baza legii privind imobilele preluate de stat în perioada comunistă, dar cererea le-a fost respinsă. Deci, toate încercările sunt nule. BNR nu ar fi solicitat restituirea, dacă era convinsă că le are". De asemenea, Ţiriac susţine că nu BNR-ul a investit primii bani după căderea comunismului în complexul din Cotroceni, ci chiar el, fiind vorba de aproximativ 400.000 de euro.