Starea de urgenţă încinge lupta politică

Decretul privind instituirea stării de urgenţă pentru următoarele 30 de zile a iscat mai multe controverse între partidele parlamentare cu privire la o parte dintre dispoziţiile conţinute, mai ales că actul normativ emis de preşedintele Klaus Iohannis trebui aprobat, mâine, în plenul Parlamentului. Discuţiile aprinse sunt în legătură cu limitarea unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, consfinţite de Constituţia României, dar şi cu alte dispoziţii referitoare la confiscarea sau rechiziţionarea unor stocuri de medicamente şi produse medicale.

Marcel Ciolacu, preşedintele interimar al PSD, a precizat că parlamentarii social-democraţi vor vota decretul dacă sunt respectate Constituţia şi legile în vigoare. Marcel Ciolacu a declarat: ""Noi am transmis mai multe măsuri economice; nu s-a hotărât nimic pentru societăţile comerciale. Este nevoie de achitarea, de la bugetul statului, în proporţie de 75% a şomajului tehnic în care vor fi trimişi angajaţii mai multor companii. Apoi trebuie văzut ce se va face cu rambursarea TVA-ului şi a concediilor medicale... Aşteptăm ca toate aceste lucruri să apară până la votul din plenul Parlamentului".

La rândul său, preşedintele interimar al senatului, Titus Corlăţean a depus un amendament în care cere includerea expresă a libertăţii de exprimare şi a dreptului la informare în categoria drepturilor fundamentale a căror exercitare poate fi restrânsă în perioada stării de urgenţă. Acesta îşi motivează decizia prin faptul că, deşi în Anexa 2 a decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis sunt instituite o serie de măsuri care vizează libera exprimare şi dreptul la informare, ""în enumerarea exhaustivă a restrângerii drepturilor de la art 2 din decret nu se regăsesc enumerate aceste două drepturi fundamentale".

Titus Corlăţean a mai spus că PSD va reacţiona politic şi parlamentar la "orice tentaţie de abuz care ar putea afecta exerciţiul unor drepturi fundamentale sau care va îmbrăca forma unor interese de grup economice".

Senatorul social-democrat mai propune ca, în conţinutul hotărârii pe care o va adopta mâine Parlamentul să fie inclus următorul text:

"Guvernul prezintă Parlamentului în 60 de zile de la încetarea stării de urgenţă un raport detaliat cu privire la acţiunile întreprinse pentru limitarea exerciţiului liber al unor drepturi şi libertăţi fundamentale, cu justificarea măsurilor luate. Avocatul Poporului va acţiona, pe durata stării de urgenţă, în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi va prezenta Parlamentului un raport cu privire la respectarea cadrului legal de către autorităţile publice".

Un alt social-democrat nemulţumit de conţinutul decretului prezidenţial este senatorul Şerban Nicolae, care consideră că actul normativ emis de Klaus Iohannis este excesiv şi greşit, că nu este lege şi nici nu poate avea o astfel de putere.

Şerban Nicolae susţine: "Toate restrângerile de drepturi, derogările de la lege şi celelalte măsuri de urgenţă necesare prevenirii şi combaterii efectelor COVID-19 trebuie stabilite prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, cu respectarea limitelor stabilite prin decretul prin care s-a instituit starea de urgenţă".

La rândul său, liderul deputaţilor liberali, Florin Roman a propus, confiscarea stocului şi amendă de 20.000 de lei pentru cei care comercializează materiale sanitare şi fac speculă.

Roman a scris pe pagina oficială de Facebook: "Am depus azi o observaţie la decretul privind instituirea stării de urgenţă, prin care cei cărora comercializează materiale sanitare, măşti, medicamente, dezinfectanţi, să le fie confiscat întregul stoc, dacă acesta este supus speculei! Totodată, am propus amendă de 20.000 de lei, în paralel cu confiscarea stocului. De exemplu, dacă ai cumpărat un stoc de 10.000 măşti, azi vinzi masca cu 50 bani şi mâine, din acelaşi stoc, vinzi cu 10 lei. În acest caz, se confiscă întregul stoc şi se aplică sancţiunea de 20.000 lei".

Toate aceste dispute politicianiste sunt fără sens susţine Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României care arată că decretul prezidenţial de instituire a stării de urgenţă nu poate fi amendat de Parlament ci doar aprobat sau respins.

Augustin Zegrean a declarat: "Nu se poate interveni asupra acestui decret. Deci, nu pot fi amendamente la decretul preşedintelui. Ei nu fac o lege, ei fac o hotărâre de aprobare. Starea de urgenţă este atributul exclusiv al preşedintelui. Parlamentul stabileşte, prin lege, regimul stării de urgenţă şi al stării de asediu şi, în baza acestei legi, preşedintele declară starea de urgenţă".

El a precizat că singura autoritate constituţională abilitată să intervină este doar Guvernul, care poate face acest lucru prin ordonanţe de urgenţă. Zegrean a arătat: "Dacă vor să facă ceva într-adevăr, în măsura în care Guvernul, în baza acestui decret al preşedintelui, va emite ordonanţe, acolo pot ei să intervină. În baza aces-tui decret, Guvernul poate să emită ordonanţe. Ordonanţele de urgenţă ajung obligatoriu la Parlament pentru aprobare, acolo ei pot să intervină. Dacă constată că ordonanţa depăşeşte ceea ce a stabilit preşedintele prin decretul de declarare a stării de urgenţă, pot să intervină asupra ei".

Opinia lui Augustin Zegrean este împărtăşită şi de vicepreşedintele USR, deputatul Stelian Ion care le-a transmis parlamentarilor PSD că nu pot amenda decretul emis de şeful statului.

În ciuda disputelor purtate ieri prin intermediul whatsapp, cei 30 de membri ai comisiilor juridice reunite ale Parlamentului care au participat la dezbaterea decretului prezidenţial au aprobat, în unanimitate, confirmarea acestui decret de către plenul Legislativului în şedinţa programată pentru mâine la ora 12:00.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României timp de 30 de zile. Conducerea Parlamentului a decis ca mâine, la ora 12:00, să se dea votul în plenul reunit pe decretul emis de preşedinte. Deputaţii şi senatorii vor vota printr-o aplicaţie informatică ce presupune accesarea unei adrese web şi acţionarea butonului de pe ecran corespunzător opţiunii de vot, iar dezbaterile vor avea loc prin sistemul de teleconferinţă.