Statul, principalul beneficiar al tutunului

"Tutunul nu mai e monopol de stat în România, dar statul e principalul beneficiar al acestei industrii. Plătim taxele în avans pentru produsele noastre, pe 25 ale lunii, fie că mai sunt încă în magazine sau au ajuns la consumatori. Tutunul e mare producător, mare contribuabil şi mare exportator. În cazul României, e o industrie care contribuie pozitiv în toate domeniile economice. De ce suntem un mare contribuabil? Pentru că aproximativ 75% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii", a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, la Forumul diplomaţiei economice şi al exportatorilor, organizat de Clubantreprenor.ro, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, pentru 2021, oficialul JTI estimează o contribuţie la buget de circa 20 miliarde lei, faţă de peste 17,54 miliarde în 2020. Suma reprezintă echivalentul a 13,5% din PNRR, bani pentru care statul nu trebuie să îndeplinească nicio condiţie.

"Sunt trei fabrici mari în România, care angajează români, plătesc taxe statului român şi exportă o mare parte din ţigaretele produse aici, echilibrând balanţa comercială", a subliniat directorul JTI.

În 2020, exporturile de produse din tutun au fost de 1,3 miliarde de euro, contribuţia pozitivă a tutunului la balanţa de plăţi fiind de circa un miliard de euro. În 2021, doar pentru primele nouă luni valoarea exporturilor e de peste 950 milioane de euro, iar contribuţia la balanţa de plăţi de peste 700 miloane de euro.

În 2020, industria tutunului a devenit cel mai solid contribuabil la buget, în contextul scăderii veniturilor provenite din energie. Tot în 2020, potrivit Eurostat, România a urcat în topul marilor producători europeni de ţigarete, pe locul al doilea, la egalitate cu Germania şi după Polonia.

Ce ar trebui făcut ca ţara noastră să devanseze Polonia şi să devină primul producător de ţigarete din Europa?

"Ca să putem raporta rezultate bune în continuare, nu cerem nimic de la stat, în afară de stabilitate legislativă şi predictibilitate fiscală. Conform unui studiu al Asociaţiei de Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în condiţiile unor reglementări echilibrate şi a menţinerii pieţei negre la sub 10%, industria ar putea vira anual la buget peste 5,7 miliarde euro. Referitor la predictibilitatea fiscală, anul acesta se încheie actualul calendar de creştere a accizelor pentru ţigarete. Nu ştim ce urmează şi tocmai de aceea am dori să fie adoptat un nou calendar pe cinci ani, ca să ne pregătim planurile în cunoştinţă de cauză. După aderarea României la UE, taxarea ţigaretelor a fost reglementată de Directive europene. Acum, nivelul accizei este de 114 euro la mia de ţigarete. Directiva urmează să fie modificată, dar nu cred că este nevoie să aşteptăm Bruxelles-ul ca să facem ceva. E clar că este nevoie de bani la buget, dar ar fi bine să ştim ce ni se pregăteşte, măsurile să fie adoptate cu şase luni înainte şi să intre în vigoare de la 1 ianuarie, cum prevede Codul Fiscal", a mai spus Gilda Lazăr.

"Piaţa s-a putut dezvolta normal pentru că am avut o politică fiscală coerentă şi predictibilă, iar contrabanda a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani, la sub 10%. Dacă privim la anii trecuţi, se vede cum în perioadele de instabilitate legislativă şi de incertitudine, exporturile au scăzut, la fel şi taxele virate la buget. Un exemplu bun este cel al întârzierii transpunerii Directivei tutunului, care a dus la perturbări ale procesului de producţie. Dată fiind importanţa industriei pentru economie, ar trebui să avem un for tutelar care să abordeze cu echilibru acest sector, ca de exemplu Ministerul Economiei, cel al Finanţelor sau al Agriculturii. Am solicitat acest lucru, dar în continuare suntem reglementaţi de Ministerul Sănătăţii, care are o perspectivă radicală faţă de acest sector", a precizat reprezentantul JTI.