Şteţ: Agenţiile de rating s-au grăbit în privinţa României, pentru a-şi demonstra vigilenţa

Agenţiile de evaluare financiară care au redus ratingul de ţară pentru România s-au grăbit să arate că acum sunt mult mai vigilente decât erau înainte de declanşarea crizei, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Mugur Şteţ, într-un seminar privind evoluţiile economice şi criza financiară.

Subliniind că acesta este punctul său propriu de vedere şi nu poziţia BNR, Şteţ a explicat că acele agenţii de rating au fost supuse unei presiuni fantastice la ele acasă, în SUA, o presiune venită tocmai din faptul că au dat calificativul AAA, cel mai bun rating, fără risc, acelor produse care aveau înglobate în ele creditele de tip subprime (substandard).

"Un punct de vedere personal este că acele agenţii de rating s-au grăbit. Întrebarea este cum au putut ele să dea calificativul AAA unui produs care era substandard? Şi în SUA sunt anumite anchete, inclusiv ale FBI-ului, pentru că mulţi, acolo, consideră că lucrurile nu au fost făcute în parametri corecţi şi, probabil, aceste agenţii s-au grăbit ca să arate că acum ele sunt mult mai vigilente decât erau înainte de declanşarea crizei", a subliniat Mugur Şteţ.

El a precizat că BNR a explicat că, aşa cum stau parametri macroeconomici, scăderea ratingului de ţară pentru România nu se justifică la o analiză corectă şi coerentă.

"Acest lucru ne poate afecta; însă, din fericire, investitorii, deşi se uită la aceste ratinguri, încep să le trateze cu mai multă atenţie şi privesc cu mai multă atenţie la ceea ce este în spatele analizelor", a adăugat Mugur Şteţ.

Potrivit reprezentantului BNR, România este încă o ţară atractivă pentru investitorii străini, dar, pentru dezvoltarea acestor investiţii străine, este nevoie de infrastructură pentru că, prin dezvoltarea ei, se vor limita la maximum efectele crizei, pe care le va resimţi şi România.

Chibzuinţa la cheltuielile bugetare ar trebui prinsă în Constituţie

O prevedere legată de impunerea unei chibzuinţe la cheltuielile bugetare aş dori să o văd trecută şi în Constituţia României, astfel încât toate guvernele să aibă chibzuinţă în cheltuirea banilor publici, a afirmat, luni, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Mugur Şteţ, la un seminar organizat pe tema crizei economice.

"Chibzuinţa la cheltuielile bugetare de mult mi-am dorit să o văd şi formalizată. Personal, îmi doresc să o văd trecută şi în Constituţia României, astfel încât toate guvernele României să aibă chibzuinţă în cheltuirea banilor publici. Mi-aş dori să văd banii publici cheltuiţi cel mult la nivelul unor investiţii private în domenii similare, să nu mai citim în presă că în România avem cel mai scump kilometru de autostradă din Europa. Mi-aş dori să avem un preţ mediu faţă de preţurile europene", a afirmat Şteţ.

În opinia reprezentantului Băncii Centrale, toate aceste probleme pornesc de la un deficit important al societăţii româneşti - şi anume deficitul educaţional.

El a remarcat că nivelul educaţional în România este mult mai scăzut decât în "Uniunea Europeană iniţială".

"În România, din populaţia adultă, doar 12% are studii superioare, comparativ cu Ungaria - 24%, Polonia - 26%, Germania - 38%, Franţa - peste 35%. Dacă mai luăm în calcul faptul că, în ultimii ani, prin proliferarea învăţământului privat de slabă calitate, în aceşti 12% avem şi oameni care au doar diplomă nu şi ştiinţă, vedem cam unde ne situăm", a subliniat Mugur Şteţ.

Potrivit lui Mugur Şteţ, dacă vom reuşi să ridicăm nivelul educaţional în ţara noastră, atunci nu doar că vom trece cu bine peste criza care ne va afecta şi pe noi, dar vom asigura o stabilitate pe termen lung a dezvoltării Româ-niei.