Ţara noastră trebuie să aibă un proiect de ţară structural şi global, este de părere Emil Dinga, profesor universitar şi cercetător ştiinţific la Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare "Victor Slăvescu" din cadrul Academiei Române, care susţine că avem nevoie de lideri europeni mai curajoşi, cu viziune şi cu responsabilitate pe termen lung.
Potrivit domniei sale, la nivel naţional, ne confruntăm cu pierderea calificării forţei de muncă, cu lipsa capitalului autohton în sistemul financiar-bancar, cu distrugerea coerenţei structurale a economiei naţionale, cu o administraţie publică supranumerică, dar şi cu o viziune publică mioapă privind viitorul economiei naţionale, cu inexistenţa unei strategii de ţară de tip master privind modernizarea României şi cu o poziţie perdantă a ţării noastre în Uniunea Europeană.
Cadrul european prezintă, printre altele, oportunitatea reconsiderării construcţiei europene şi necesitatea acceptării asimetriei de tratament în favoarea statelor membre emergente (inclusiv acceptarea a două viteze de integrare economică).
În acest context, feed-back-ul pozitiv, care funcţionează acum, va favoriza statele mai dezvoltate şi le va defavoriza pe cele emergente, conducând la reducerea gradului de integrare, a arătat academicianul.
Domnia sa a evidenţiat necesitatea creării Uniunii fiscale, necesitatea codificării criteriilor de convergenţă economică reală, precum şi nevoia de implementare corectă a celor trei direcţii de construcţie europeană.
Printre principiile de elaborare a proiectului de ţară se numără, în opinia sa, modernizarea României (care are patru piloni - educaţia, sănătatea, autonomia energetică, alimentară şi financiară a ţării şi sustenabilitatea procesului economic naţional) şi solidarizarea clasei politice în jurul interesului naţional.
Sursa citată a spus că esenţa democraţiei nu constă în alegerea reprezentanţilor poporului, ci în destituirea lor.
Domnul Dinga consideră că proiectul de ţară trebuie să fie unul politic, strategic, global, pe termen lung, naţional şi structural, care să vizeze societatea ca întreg.
"Nu poate fi un proiect sectorial, nici ca sferă, nici ca scop, deoarece vizează starea dezirabilă a ţării, a societăţii, deci trebuie să abordeze, în mod global, toate aspectele structurii şi dinamicii României la orizontul de timp avut în vedere", a menţionat academicianul, subliniind că acest proiect de ţară nu trebuie să fie un program de guvernare, ci să îndeplinească trei roluri cruciale:
"- să fie strategia-master care va coordona toate strategiile sectoriale elaborate (la nivelul Guvernului României, la nivelul Băncii Naţionale a României, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale;
- să coordoneze procesul de integrare a României în Uniunea Europeană (...);
- să fie documentul-master care armonizează, în interesul naţional pe termen lung, toate programele de guvernare ce vor fi implementate pe orizontul de timp avut în vedere".
Funcţiile proiectului de ţară ar trebui să fie următoarele, conform domnului Dinga:
"- să consolideze condiţiile constituţionale şi instituţionale pentru funcţionarea democratică a societăţii (...);
- să asigure un parcurs cumulativ al ţării şi al societăţii româneşti, prin maximizarea sinergiei obiectivelor de etapă (...);
- să evite «întoarcerile» instituţionale, structurale, după cum puterea politică este deţinută de diverse partide sau coaliţii politice, de diverse «culori» ideologice (...);
- să asigure transformarea obiectivelor de etapă în resurse (economice, instituţionale, structurale, funcţionale) pentru obiectivele care urmează, din punct de vedere temporal (...);
- să asigure predictibilitatea evoluţiei României pe termen lung, atât pentru guvernele altor ţări, cât şi pentru actorii economici (interni sau externi) (...);
- să coaguleze societatea românească în jurul unui proiect comun, focalizat pe modernizarea României, menit să redea ţării personalitatea, locul şi rolul politic meritate, în istorie şi în viitor (...);
- să crească garanţia creşterii permanente a standardului de viaţă a cetăţenilor săi rezidenţi teritorial (...);
- să consolideze cei trei piloni pe care se edifică o societate liberă, democratică şi prosperă: pilonul educaţiei/instrucţiei, pilonul sănătăţii şi pilonul supremaţiei legii/normei".
Academicianul Dinga propune trei ţinte economice pentru constituirea proiectului de ţară, respectiv refacerea forţei de muncă rezidente în România şi a ocupării acesteia, reconstrucţia instituţiilor economice şi financiare din perspectiva auto-sustenabilităţii economiei naţionale şi reconstrucţia structurii şi eficienţei economiei naţionale reale.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.05.2017, 10:29)
Iata ca mai avem si oameni normali.
Va multumesc domnule Dinga!