Strategia de dezvoltare durabilă - un document necunoscut cetăţenilor

Doar 22% dintre cetăţenii români ştiu că ţara noastră are Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă până în anul 2030, se arată într-un comunicat de presă emis de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, care citează datele din două barometre sociologice efectuate în ultima perioadă.

Primele două cercetări sociologice au avut drept scop măsurarea opiniei publice cu privire la conceptul de dezvoltare durabilă, cât şi a gradului de cunoaştere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă din cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030.

Din analiza rezultatelor generale ale cercetărilor, a reieşit că mai puţin de jumătate - 46% - din populaţia adultă a României a auzit de conceptul de dezvoltare durabilă, că doar 22% dintre respondenţi ştiu că avem o strategie naţională în acest domeniu şi numai 10% dintre persoanele chestionate au auzit de Agenda 2030 adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite.

"În ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie al populaţiei cu privire la temele specifice ce stau în spatele fiecărui obiectiv pentru dezvoltare durabilă din cadrul strategiei naţionale, rezultatele cercetărilor au relevat că nivelul cel mai ridicat de satisfacţie îl regăsim în cazul accesului public la informaţii. Astfel, peste trei sferturi din cetăţeni sunt mulţumiţi de acest aspect al realităţii sociale din România", se arată în comunicatul de presă emis de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

71% dintre cei chestionaţi sunt puternic mulţumiţi de accesul la apă potabilă şi de accesul la educaţie pe tot parcursul vieţii (educaţia continuă). În jur de două treimi dintre cetăţeni sunt mulţumiţi de cum decurg lucrurile în privinţa egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Alte subiecte de mulţumire (nivel de satisfacţie în jur de 50%) sunt: accesul la hrană sănătoasă, protecţia minorităţilor naţionale, protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, reţelele de apă şi canalizare, dezvoltarea oraşelor, promovarea unui stil de viaţă în armonie cu natura.

La polul opus, nivelul cel mai scăzut de mulţumire este la adresa felului în care sunt protejate pădurile în România. Sub o zecime din respondenţi (9%) afirmă că sunt mulţumiţi de felul în care merg lucrurile în România din acest punct de vedere.

Niveluri foarte scăzute de satisfacţie au fost constatate şi în cazul reducerii sărăciei, reducerii corupţiei, risipei de produse alimentare şi a combaterii infracţionalităţii, arată sursa citată.