STRATEGIA DE SECURITATE NAŢIONALĂ ŞI APĂRARE Băsescu nu a ţinut cont de observaţiile lui Tăriceanu

Rezultatul discuţiilor de ieri din CSAT nu l-a "dezamăgit" pe Călin Popescu Tăriceanu, potrivit propriilor afirmaţii. Dar, premierul a subliniat, într-o declaraţie publică la reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că aşteaptă ca observaţiile sale să fie acceptate. Aceasta cu toate că s-a arătat conştient de faptul că "în momentul de faţă a reface complet concepţia documentului e o muncă mult prea complicată".

Deşi a afirmat că a ţinut cont de unele dintre sugestiile premierului, preşedintele a adăugat că documentul final al Strategiei de Securitate Naţională şi Apărare nu a suportat decît simple modificări de formulare, nu şi de fond.

Traian Băsescu a contestat sugestia primului ministru referitoare la eliminarea din proiect a principiului bunei guvernări, subliniind că este un concept de bază al Constituţiei Europene, necesar deci în Strategia de Securitate a ţării noastre. Preşedintele României a descris pe scurt documentul în discuţie ca pe fiind modern şi în concordanţă cu aspiraţiile de azi ale ţării noastre. În optica lui Băsescu proiectul este de acum unul în care România "nu mai aşteaptă soluţii ci dă propriile ei soluţii în regiunea din care face parte".

Principiul bunei guvernări, prezent în proiectul din februarie, a fost contestat de către premierul Tăriceanu care a apreciat că el nu este aplicabil României întrucît se referă la "aşa numitul concept al bunei guvernări", preluat din filosofia americană, "care se adresează, în general, statelor din lumea a treia". Primul ministru a continuat afirmînd că o ţară precum România aflată la opt luni distanţă de aderarea la UE, nu poate avea probleme de guvernare.

Exprimînd punctul de vedere al partidului său, Călin Popescu Tăriceanu a declarat înainte de şedinţa CSAT că este "de acord cu aprobarea documentului, pentru ca preşedintele să îşi poată îndeplini obligaţia constituţională de a-l prezenta în faţa Parlamentului". Totuşi, a avut o serie de observaţii de care a menţionat că doreşte să se ţină seama şi, cu această condiţie, va fi de acord cu aprobarea documentului.

În forma sa din februarie 2006, care se păstrează cu modificări minore, proiectul Strategiei de Securitate Naţională a României aprecia că "deşi pericolul unui război clasic, al unor agresiuni militare convenţionale este foarte puţin probabil, neglijarea unor astfel de riscuri ar putea genera vulnerabilităţi majore din perspectiva securităţii proprii şi a capacităţii de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate la intrarea în NATO şi Uniunea Europeană." În concepţia autorilor documentului există acum "o serie de ameninţări noi, asimetrice, de natură militară sau non-militară inclusiv cele ce se manifestă sub forma agresiunilor informatice sau informaţionale". Principalele riscuri şi ameninţări la adresa ţării noastre, conform proiectului de Strategie în forma sa din februarie 2006, rămîn: terorismul internaţional de sorginte extremist-religioasă, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele regionale şi criminalitatea transnaţională organizată. Proiectul amintit indică şi corupţia ca factor de risc la adresa securităţii naţionale.