STRATEGIA ENERGETICĂ 2011-2035, DEZBĂTUTĂ PUBLIC Necesităm 40 miliarde euro pentru înlocuirea capacităţilor vechi de producţie a electricităţii

• Strategia energetică ar trebui să acorde o mai mare atenţie huilei şi energiei regenerabile, potrivit participanţilor la dezbatere

Până în anul 2035, retragerea din funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice cu durata de viaţă expirată va conduce la un deficit de putere netă de circa 13.540 MW, care va trebui compensat prin instalarea de noi unităţi, potrivit Strategiei energetice pentru perioada 2011-2035, propusă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). Documentul a fost postat pe site-ul ministerului şi dezbătut, ieri, public, la sediul "Electrica". Acesta arată că totalul investiţiilor necesare pentru instalarea noilor capacităţi de producere a energiei electrice de care vom avea nevoie până în anul 2035 se ridică la 30-40 miliarde euro. Pentru realizarea capacităţilor de valorificare a surselor regenerabile de energie, de circa 5.500 MW, în perioada 2011-2035, este estimat un necesar de investiţii de aproximativ 9 miliarde euro, din care în jur 7 miliarde euro până în 2020.

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic este, aşa cum stă scris în document, "asigurarea condiţiilor pentru satisfacerea necesarului de energie pe termen mediu şi lung, la un preţ accesibil, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile".

Obiectivele strategice vizate de Strategie sunt siguranţa energetică, dezvoltarea durabilă, competitivitate pe piaţa internă şi regională, protecţia mediului şi limitarea schimbărilor climatice, atragerea capitalului necesar modernizării şi dezvoltării sectorului, precum şi dezvoltarea în continuare a unei pieţe concurenţiale caracterizate de concurenţă, transparenţă şi lichiditate. Astfel, Strategia urmăreşte satis-facerea necesarului de energie, atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la preţuri acceptabile, adecvate unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate şi siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Reprezentanţii domeniului prezenţi la dezbaterea de ieri a Strategiei energetice au subliniat faptul că documentul nu pune suficient accent pe huilă şi pe energia regenerabilă.

Potrivit proiectului depus pe site-ul ministerului, sursele regenerabile de energie din ţara noastră au un potenţial teoretic important. Potenţialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, din cauza limitărilor tehnologice, eficienţei economice şi a restricţiilor de mediu. Având în vedere costurile ridicate de valorificare a surselor regenerabile, este puţin probabil că, pe termen mediu, creşterea consumului de energie primară şi scăderea producţiei interne să poată fi acoperită integral din surse regenerabile, ceea ce va conduce la creşterea importurilor de energie primară.

Alte puncte care ar trebui atinse de Strategie, în opinia participanţilor la dezbatere sunt nivelul investiţiilor din sector, securitatea energetică, eficienţa energetică în clădiri, măsurile de sprijin, transportul, dar şi preţul energiei electrice. Alexandru Săndulescu, directorul general al Direcţiei de Energie din cadrul MECMA, a subliniat că nu întotdeauna preţul cel mai mic este cel mai bun pentru consumator, întrucât acesta poate fi preţul unui mix care conţine un procent ridicat de energie din import: "Încercăm cel mai viabil mix de energie, nu cel mai ieftin".

Strategia arată că, dacă actualele legi şi politici energetice rămân neschimbate până în 2035, cererea mondială de energie va creşte cu aproape 50%, comparativ cu anul 2007:

"Ponderea cea mai mare în creşterea consumului de energie până în 2035 o vor avea ţările din afara Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (ţări non-OECD), de 84%, comparativ cu doar 14% pentru ţările OECD".

În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, deşi recesiunea economică a încetinit rata de creştere a consumului mondial de energie electrică, în 2008 şi 2009, acesta este estimat să crească de la 18.800 Twh, în 2007, la 35.200 TWh în 2035, respectiv cu 87%. Se estimează o creştere continuă pentru producerea de energie electrică din energie nucleară şi din surse de energie regenerabilă, prin susţinerea acesteia din urmă cu stimulente guvernamentale şi datorită creşterii preţurilor pentru com-bustibilii solizi şi a introducerii costului emisiilor de CO2.

Datorită epuizării zăcămintelor, producţia de ţiţei poate înregistra scăderi anuale de 2-4%. Gradul de înlocuire a rezervelor exploatate nu va depăşi 15-20%. De asemenea, epuizarea zăcămintelor ar putea conduce la scăderi în producţia de gaze, de 2-5% pe an, gradul de înlocuire a rezervelor exploatate nedepăşind 15-30%. De aceea, producţia de energie primară în România, bazată atât pe valorificarea rezervelor fosile de energie primară, cărbune şi hidrocarburi, cât şi pe cele de minereu de uraniu, în cea mai optimistă situaţie, nu va creşte în următoarele două-trei decade, se arată în strategie. Acoperirea creşterii cererii de energie primară în ţara noastră va fi posibilă prin creşterea utilizării surselor regenerabile de energie şi prin importuri de energie primară - gaze, ţiţei, cărbune, combustibil nuclear. La nivelul orizontului analizat, România va rămâne dependentă de importurile de energie primară, potrivit documentului. Acesta precizează că dependenţa de importurile de energie primară a crescut continuu, în ultimul deceniu, de la 21,5% în anul 1999 la 27,2% în 2008, cu un maxim de 31,9% în 2007, anul premergător declanşării crizei economice.

În vederea asigurării unui mix energetic echilibrat, prioritate se va acorda investiţiilor în unităţi de producere a energiei electrice care utilizează surse regenerabile de energie, cărbune prin tehnologii curate şi energia nucleară prin tehnologii sigure şi cu impact redus asupra mediului.