STRATEGIA NAŢIONALĂ DE APĂRARE A ŢĂRII 2015-2019 "Persistenţa corupţiei - impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre"

Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale ţării noastre poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi, precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene şi gradul scăzut de rezistenţă faţă de turbulenţele majore de pe pieţele externe, mai ales pe zona financiar-bancară, potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2015-2019 (SNAT). Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis vineri acest document Parlamentului României, iar în 22 iunie se va afla în faţa Camerelor Reunite pentru a transmite un mesaj referitor la Strategia Naţională de Apărare a României.

Un alt risc identificat de SNAT este instabilitatea regională care limitează capacitatea ţării noastre de promovare a intereselor strategice, cu precădere a celor privind susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, soluţionarea conflictelor îngheţate, asigurarea securităţii energetice, protejarea drepturilor comunităţilor româneşti şi a activităţilor economice derulate în Zona Economică Exclusivă a României la Marea Neagră.

Arhitectura energetică regională poate suferi mutaţii determinate de eventuale sincope în valorificarea resurselor energetice din arealul pontic şi dezvoltarea unor proiecte energetice concurente celor susţinute de Uniunea Europeană şi România, se mai arată în SNAT.

De asemenea, riscuri de natură socială persistă pe fondul unor tendinţe cum ar fi declinul demografic, emigraţia populaţiei active, degradarea factorilor de mediu, al deficienţelor din sistemele naţionale de sănătate, educaţie şi asistenţă socială, dar şi al distorsiunilor pe piaţa muncii.

SNAT mai precizează că radicalizarea entităţilor extremiste prezente pe teritoriul României se poate produce pe fondul accentuării curentelor extremiste de sorginte etnică, religioasă sau de altă natură.

Criminalitatea transfrontalieră, de la trafic de droguri, persoane, arme şi bunuri, migraţie ilegală până la criminalitate economico-financiară, este un alt fenomen cu posibil impact asupra securităţii naţionale.

SNAT menţionează că traficarea ilegală de armament convenţional poate deriva din interesul unor actori statali şi non-statali de a derula astfel de operaţiuni, având ca destinaţie zone de conflict sau cu potenţial de conflict armat.

"De interes pentru securitatea naţională rămân riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice", mai arată documentul.

• "Tensiunile interetnice şi dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanşarea unor conflicte regionale"

Acţiunile destabilizatoare din vecinătatea estică generează provocări majore pentru securitatea spaţiului euro-atlantic, precizează SNAT, creând instabilitate regională şi posibile fenomene negative, printre care migraţie, criminalitate organizată, însă şi afectarea potenţialului de dezvoltare economică. Documentul menţionează: "Perpetuarea conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre şi instabilitatea din Balcanii de Vest creează presiuni suplimentare asupra României. Tensiunile interetnice şi dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanşarea unor conflicte regionale".

O altă ameninţare la adresa securităţii ţării o reprezintă, potrivit SNAT, distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau non-statali, care ar putea afecta eforturile ţării noastre de asigurare a unui nivel suficient al securităţii energetice.

Conform SNAT, ameninţările cibernetice lansate de entităţi ostile, statale sau non-statale, asupra infrastructurilor informaţionale de interes strategic ale instituţiilor publice şi companiilor, atacurile cibernetice desfăşurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea naţională.

De asemenea, terorismul este o ameninţare persistentă, cu forme de manifestare dificil de anticipat şi contracarat, inclusiv din perspectiva identificării şi destructurării fluxurilor de recrutare şi finanţare a acestor activităţi. SNAT precizează: "Contingentele naţionale care participă la misiuni externe sunt expuse riscurilor şi ameninţărilor generate de acţiunile forţelor, organizaţiilor şi grupărilor teroriste. Propaganda fundamentalistă în creştere, în special în mediul virtual, favorizează apariţia de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acţiuni extremist-teroriste. Proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, precum şi traficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea naţională, în condiţiile unei destabilizări la nivel regional. Acţiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul naţional, în special în scop de influenţă, pot obstrucţiona proiectele strategice ale României şi deciziile în stat".

• "Corupţia vulnerabilizează statul"

Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului, conform SNAT, care spune că, în plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre.

Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată, potrivit SNAT, de persistenţa unor vulnerabilităţi în absorbţia fondurilor europene, utilizarea banului public, energie, infrastructură critică, agricultură, protecţia mediului, justiţie, sănătate, educaţie şi cercetare ştiinţifică. "Absenţa unei planificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii, are efecte negative, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea capabilităţilor forţelor armate şi respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare", precizează documentul.

Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene constituie o altă vulnerabilitate. De asemenea, reacţia interinstituţională în situaţii de criză este afectată de precaritatea resurselor şi incoerenţa în gestionarea diverselor tipuri de riscuri. "Această vulnerabilitate devine şi mai importantă dacă ne referim la capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituţii ale statului care trebuie să acţioneze în cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid", precizează SNAT.

Alte vulnerabilităţi derivă din excluziunea şi polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migraţia forţei de muncă specializate, disparităţile socio-economice între regiuni şi judeţe, fragilitatea spiritului şi solidarităţii civice.

• Terorismul, un fenomen aproape de ţara noastră

În plan global, terorismul a căpătat noi dimensiuni, conform SNAT, nefiind un fenomen îndepărtat, ci unul aproape de spaţiul nostru. Documentul spune: "Cetăţenii români pot fi afectaţi de consecinţele actelor teroriste. Criza economică şi financiară, la rândul său, a contribuit la această schimbare de paradigmă, iar efectele sale se resimt pe termen lung. România traversează o perioadă în care multiple riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi se intersectează uneori, iar alteori se suprapun, generând efecte imprevizibile nu doar la nivel naţional sau regional, ci şi global. Securitatea naţională nu poate fi asigurată individual de către niciun stat, noile provocări ale mediului de securitate impunând colaborarea efectivă şi eficientă în cadrul mecanismelor şi formatelor de cooperare internaţională. Pentru a gestiona responsabil impactul unor astfel de surprize strategice, dincolo de cunoaşterea evoluţiilor din mediul de securitate, este nevoie mai mult decât oricând de coeziune şi consens la nivel naţional în problemele vitale pentru ţara noastră. Pentru asigurarea resurselor necesare domeniului securităţii este nevoie de o economie de piaţă robustă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă transparentă".

Pe termen mediu şi lung, evoluţiile din mediul de securitate global vor fi dominate de tendinţe complexe, a căror cunoaştere este pentru ţara noastră de o importanţă majoră: reconfigurarea jocurilor geostrategice; dezvoltarea rapidă a tehnologiei informaţiei; resurgenţa naţionalismului şi a extremismului; fragmentarea etnico-religioasă şi radicalizarea ideologică; adaptarea infrastructurilor critice în raport cu apariţia de calamităţi, crize energetice, atacuri cibernetice, pandemii.

Potrivit SNAT, garantul principal al securităţii României este Alianţa Nord-Atlantică, relaţia transatlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerenţă şi consistenţă acţiunilor NATO: "Soliditatea relaţiei transatlantice depinde de menţinerea angajamentului SUA în Europa, precum şi de modul în care aliaţii şi partenerii europeni vor aloca resurse pentru dezvoltarea propriilor capacităţi de apărare".

• Federaţia Rusă încearcă să-şi consolideze statutul de putere în plan regional

Un actor important în spaţiul european şi euroatlantic este Federaţia Rusă. SNAT menţionează că acţiunile acesteia în regiunea Mării Negre, încălcarea normelor de drept internaţional, punerea în discuţie a ordinii internaţionale, conservarea conflictelor îngheţate şi anexarea Crimeii au readus în atenţia NATO atât îndeplinirea misiunii ei fundamentale, apărarea colectivă, cât şi validitatea aranjamentelor de securitate încheiate cu Rusia la sfârşitul secolului al XX-lea.

Federaţia Rusă încearcă să-şi consolideze statutul de putere în plan regional, potrivit SNAT, acţiunile sale afectând stabilitatea regională şi parcursul european al Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

Conform Strategiei, arhitectura europeană de securitate este tot mai ameninţată de crize şi conflicte în derulare în imediata vecinătate, la est şi la sud, în măsură să afecteze, direct sau indirect, interesele naţionale de securitate ale României.

Documentul mai precizează: "Perpetuarea instabilităţii din Balcanii de Vest generează derapaje populiste, extremiste, radicale sau chiar fundamentaliste, prin adâncirea unor clivaje istorice şi afectarea drepturilor comunităţilor etnice, favorizând criminalitatea organizată şi corupţia".

Emergenţa grupărilor teroriste stimulează, în opinia iniţiatorior SNAT, fenomenul radicalizării islamice la nivel european, evidenţiind riscurile pe care le prezintă întoarcerea în spaţiul comunitar a jihadiştilor europeni, care anterior au fost angajaţi în lupte sau programe de antrenament în state cu problematică teroristă activă. "Accentuarea migraţiei provenind din zonele de conflict sau cu o situaţie economică precară a generat provocări la adresa capacităţii statelor membre de gestionare a fluxurilor de imigranţi ilegali şi de preluare/integrare în cadrul comunităţilor locale", menţionează documentul.

• Alocarea anuală a minimum 2% din PIB apărării, timp de 10 ani

Principalele direcţii de acţiune în domeniul apărării vizează consolidarea capacităţii naţionale de apărare, inclusiv prin utilizarea eficientă a mecanismelor existente în cadrul NATO. De asemenea, SNAT precizează că procesul de transformare, modernizare şi înzestrare a Armatei României trebuie continuat, prin alocarea anuală a minimum 2% di PIB bugetului apărării, timp de 10 ani, începând cu anul 2017.

Alte direcţii sunt dezvoltarea capabilităţilor necesare pentru a reacţiona în cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid, aprofundarea dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic cu SUA, prin consolidarea cooperării militare, inclusiv pe teritoriul naţional şi în regiunea Mării Negre, atingerea standardelor de performanţă specifice realizării interoperabilităţii cu armatele celorlalte state membre şi armonizarea prevederilor egale şi normative care reglementează pregătirea şi instruirea forţelor armate.

De asemenea, industria de securitate trebuie adaptată cerinţelor de înzestrare a forţelor armate şi mediului concurenţial.

SNAT mai menţionează dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de securitate cu statele din spaţiul euro-atlantic, prin valorificarea oportunităţilor de cooperare multinaţionale, în contextul iniţiativelor NATO şi ale Uniunii Europene, dar şi consolidarea rolului şi prezenţei naţionale în misiunile civile şi operaţiile militare prin participarea la misiuni de monitorizare şi gestionare a crizelor din zonele de interes prioritar pentru România.

Identificarea şi contracararea activităţilor derulate de reţele de crimă organizată transfrontalieră şi destructurarea grupărilor infracţionale reprezintă o direcţie de acţiune pentru securitatea în domeniul ordinii publice. SNAT mai are în vedere prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi a altor forme ale criminalităţii economico-financiare, combaterea consumului şi a traficului de droguri, dar şi securizarea frontierei, în special a celei care este frontiera externă a Uniunii Europene, în vederea combaterii migraţiei ilegale, traficului de persoane şi a altor riscuri cu impact asupra securităţii naţionale.

Pe dimensiunea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, direcţiile de acţiune vizează: identificarea şi semnalarea actelor de corupţie; semnalarea disfuncţiilor sistemice în asigurarea serviciilor vitale pentru populaţie, precum şi a deficienţelor în marile sisteme publice; identificarea şi semnalarea disfuncţiilor, riscurilor şi ameninţărilor la adresa: securităţii energetice, gestionării fondurilor europene, funcţionării financiare, securităţii alimentare a populaţiei, securităţii mediului, obiectivelor de dezvoltare regională şi a infrastructurii de transport. O altă direcţie constă în identificarea imixtiunilor de natură să afecteze decizia economico-financiară de nivel strategic şi combaterea actelor de evaziune de amploare. SNAT are în vedere şi asigurarea mecanismelor de prevenire şi contracarare a atacurilor cibernetice la adresa infrastructurilor informaţionale de interes strategic, dar şi identificarea şi contracararea acţiunilor asimetrice de tip hibrid.

În domeniul economic şi energetic, direcţiile de acţiune constau în promovarea liberei iniţiative şi protejarea proprietăţii private, asigurarea cadrului concurenţial şi a competitivităţii prin diminuarea factorilor care afectează buna funcţionare a mediului de afaceri; asigurarea transparenţei pieţelor autohtone şi a capacităţii de funcţionare interconectată a lor cu cele externe; asigurarea securităţii energetice prin adaptarea operativă şi optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse, creşterea capacităţii de interconectare şi a competitivităţii, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice; promovarea unor politici care să asigure reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale ţării; dezvoltarea si modernizarea reţelelor de infrastructuri; consolidarea capitalului autohton; prevenirea şi contracararea factorilor generatori de riscuri la adresa securităţii alimentare a populaţiei şi securităţii mediului.

Actualele provocări la adresa securităţii României reclamă dezvoltarea unui sistem intelectual creativ, fiind importante educaţia, sănătatea şi factorul social, potrivit SNAT.

Direcţiile de acţiune în aceste domenii vor viza cu prioritate: conturarea unui amplu proiect naţional de educaţie, care să asigure mecanisme de planificare pe programe, proiecte şi performanţă; stimularea cercetării ştiinţifice, în corelaţie cu sistemul de educaţie, ca demers esenţial pentru înţelegerea naturii ameninţărilor şi provocărilor actuale; dezvoltarea culturii de securitate, inclusiv prin educaţie continuă, care să promoveze valorile, normele, atitudinile sau acţiunile care să permită asimilarea conceptului de securitate naţională; creşterea capacităţii de reacţie a sistemului de sănătate publică în cazul apariţiei unor pandemii sau situaţii de urgenţă; modelarea sistemului de sănătate prin situarea pacientului/cetăţeanului în centrul acestui sistem; corelarea politicilor privind piaţa muncii cu cele din educaţie şi sănătate în vederea sprijinirii proceselor de dezvoltare durabilă; adoptarea unor măsuri coerente care să vizeze diminuarea gradului de deteriorare a situaţiei demografice şi reducerea disparităţilor de dezvoltare la nivel teritorial.