STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU AGRICULTURĂ: Producţie modestă şi instabilă, din resurse agricole extrem de bogate

După o muncă de mai bine de trei ani, raportul comisiei prezidenţiale pentru agricultură a fost publicat, ieri, fiind unul dintre cele mai aşteptate documente, atât pentru reprezentanţii mediului agricol din ţara noastră, cât şi pentru guvernanţi.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că raportul care înglobează strategia naţională pentru agricultură este un document strategic care oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra mediului rural din ţara noastră.

"Este o radiografie excelentă a agriculturii româneşti. În opinia mea, este cel mai bun document strategic pentru agricultură, industria alimentară şi mediul rural realizat după 1989 încoace", a menţionat Traian Băsescu.

Strategia arată că singura modalitate pentru dezvoltarea agriculturii noastre este alocarea masivă, dar raţională, de capital investiţional în infrastructura rurală.

O altă măsură pentru revitalizarea sectorului agricol, potrivit strategiei în cauză, vizează îmbunătăţirea sistemului de creditare în agricultură, prin stimularea băncilor pentru deschiderea unor unităţi în zonele rurale şi oraşele mici, pecum şi înfiinţarea unei burse a cerealelor şi a altor produse agricole.

Potrivit Cadrului naţional strategic, modernizarea agriculturii şi a economiei rurale trebuie să aibă în vedere asigurarea alimentaţiei echilibrate a populaţiei (implicit a securităţii alimentare), a necesarului de materii prime pentru activităţile neagricole şi a unui export activ şi profitabil de produse agroalimentare.

Documentul va face obiectul dezbaterii publice pentru următoarele 30 de zile, urmând ca până la 1 august observaţiile care sunt aduse de către agricultori să fie integrate în document, în măsura în care acestea sunt agreate de către membrii comisiei.

Potrivit calendarului menţionat de preşedintele ţării, în luna septembrie, după încheierea dezbaterilor pe marginea textului, partidele politice vor putea să semneze pactul pentru Agricultură, acesta fiind primul pas în adoptarea unei viziuni comune în ceea ce priveşte agricultura românească.

Unul din aspectele pozitive ale Strategiei naţionale pentru agricultură, potrivit declaraţiilor preşedintelui ţării, rezidă în faptul că îşi propune o serie de obiective "care sunt şi îndrăzneţe, şi posibile".

• Exploataţiile polarizate - una din principalele probleme ale sectorului agricol

Una din principalele probleme ale agriculturii noastre, conform documentului, este reprezentată de gradul ridicat de polarizare a exploataţiilor agricole, existând diferenţe majore între exploataţiile mici - sub 2 hectare - şi cele mari, de peste 100 de hectare.

"O parte covârşitoare a exploataţiilor agricole o reprezintă cele sub 2 hectare, ponderea acestora fiind, în 2010, de 73,3% ca număr şi 13% ca suprafaţă deţinută în total", se precizează în textul Strategiei naţionale pentru agricultură.

La polul opus se află fermele mari, de peste 100 ha, care, deşi reprezintă doar 0,3% din numărul de ferme, înseamnă 48,8% din suprafaţa agricolă a ţării noastre.

Gradul ridicat de fărâmiţare a explotaţiilor agricole îngreunează procesul de asociere între fermieri, aspect care conduce la o productivitate scăzută a agriculturii autohtone, se mai arată în respectivul document.

Strategia naţională pentru agricultură mai arată că "ţara noastră are un potenţial alimentar, la orizontul anului 2030, pentru a hrăni circa 38 de milioane de persoane şi un potenţial de export de materii prime agricole de circa 49-50 miliarde de euro".