STUDIU:  Cel puţin 1 din 10 români ia în calcul mutatul la ţară

Fenomenul de "downshifting", vizibil în multe ţări începând cu anii '90, a devenit tot mai prezent şi în România. Alături de oamenii care demarează proiecte legate de propria locuinţă şi având în vedere modul în care ne-au modelat ultimii doi ani, SPOR, brand cu tradiţie al Policolor, a iniţiat un studiu complex care face o radiografie a fenomenului de relocare din mediul urban mare, în mediul rural sau urban mic, în România, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit sursei citate, unele persoane care locuiesc în marile oraşe pot decide să se mute înspre zona rurală pentru a începe o viaţă mai simplă, puternic diferită de până atunci. Motivele pentru care oamenii fac acest lucru pot să difere, dar în esenţă fenomenul presupune renunţarea la viaţa trăită într-un oraş mare, cu tot ce presupune ea, şi relocarea la sat, adică trecerea la un alt fel de a trăi.

1 din 3 români ştie pe cineva care a făcut downshifting

39% dintre românii participanţi la studiu cunosc pe cineva care a făcut downshifting. Întrebaţi dacă sunt mulţumiţi de alegerea făcută, 88% au declarat că au fost cel puţin mulţumiţi de decizia mutării.

Specialiştii explică şi cum s-a ajuns la un procent atât de mare, de 39%: în percepţia românilor, dowshifting-ul - definit ca proces de relocare în rural şi schimbare de profunzime a vieţii - nu exclude mutarea înspre zonele rurale adiacente marilor metropole.

În fapt, datele acestui studiu arată că în general oamenii ar prefera o soluţie care să păstreze beneficiile ambelor lumi şi să nuaibă, dacă se poate, nici unul din dezavantaje.

Întrebaţi cu privire la locul relocării, în căutarea unui stil de viaţă mai liniştit, 67% ar prefera ca acesta să fie în proximitatea unui oraş mare. 44% ar prefera o comună, iar alţi 34% ar prefera mutarea la sat. 46% din participanţi ar prefera să se mute într-o casă veche, dar renovată.

"Viaţa românilor se schimbă, iar alegerile acestora nu sunt cu mult diferite de locuitorii altor ţări. Caută confort, un mediu sănătos în care să se dezvolte şi să-şi crească familiile. Cei care caută case vechi, dar renovate, se uită după calitatea materialelor folosite şi cât de potrivite sunt unui spaţiu în care natura este mai prezentă: SPOR cu ioni de argint, cu efect antibacterian şi antifungic, SPOR vopsea hipoalergenică, alegerea potrivită pentru persoanele alergice, produse care protejează lemnul de cari şi ciuperca albastră ca Proxilin, şi, în mod deosebit, produse fără efecte nocive asupra fluturilor şi albinelor, cum ar fi emailurile SPOR Aqua, lacurile SPOR pe bază de apă sau Uleiul de in.

Pentru că mutarea în sine vine cu multe provocări, grija amenajării unui spaţiu nou nu trebuie să devină una recurentă, la intervale scurte de timp. De aceea, vopselele rezistente la curăţări repetate precum SPOR Latex MAT sau albul luminos, rezistent timp de 5 ani oferit de SPOR TIXO, oferă cel mai bun raport preţ-calitate şi sunt alegerile fireşti ale românilor care privesc cu drag către viitor. Ne bucurăm să fim alături de cei care aleg să facă acest pas, cu produse durabile, eco-friendly şi de încredere. Casă cu casă, zugrăvim o nouă Românie pe mai departe", declară Elena Curelaru, Group Marketing Director Policolor-Orgachim.

Cel puţin 1 din 10 români ia în calcul downshiftingul

14% dintre participanţii la studiu sunt decişi să facă pasul către downshifting, în vreme ce alţi 19% cred că este mai degrabă posibil.

Pentru majoritatea celor care nu resping ideea de a face dowshifting în viitor (44%) motivaţiile schimbării sunt "linişte/mai puţin stres"(45%), aerul curat şi viaţa mai aproape de natură(26%), spaţiu (11%), în timp ce sesizează drept obstacole locului de muncă (44%), costurile relocării şi bani insuficienţi (36%), adaptarea la condiţiile rurale (3%).

Cei care plănuiesc să facă mutarea şi-ar dori să facă agricultură/ mică producţie locală/ fermier- 36%, muncă la distanţă- 36%, proiect adaptat la noua comunitate tip antreprenoriat local- 28%.

Din totalul celor decişi să se mute în viitorul apropiat, 97% vor să rămână în România. De aici, destinaţiile şi motivele se diversifică între o relativă proximitate a unui oraş mare- 67% şi cât mai departe şi mai izolat de vreun oraş mare -33%. În prima categorie, preferinţele se împart între comună- 44%, sat- 34% sau orăşel mic- 12%

Ce ţine românii la oraş?

21% dintre români resping complet ideea de downshifting- pentru că nu se văd departe de confortul vieţii la oraş şi percep existenţa unui cost crescut pentru un astfel de stil de viaţă. Cei mai mulţi participanţi consideră drept posibile motivaţii: liniştea (21%), aer&natură (19%), nivel de trai mai bun la ţară (10%) timp în care barierele lor au următorul clasament costuri mari de relocare (40%), avantajele vieţii la oraş (22%), familia (15%)- copii sau părinţi angrenaţi în sisteme instituţionale.

Există români care resping total ideea din motive raţionale. Sondajul mai arată că barierele percepute pentru relocarelipsa infrastructurii (apă, gaze, servicii medicale) de la oraş. Pentru ei ideal ar fi găsirea unei locaţii bune care să fie "la ţară", dar aproape de oraş. Unul dintre motivele din top 3 bariere îl constituie şi ieşirile în oraş.

Persoanele adulte sunt cele mai apropiate de ideea relocării

Invitaţi să numească beneficiile acestei schimbări, participanţii la studiul derulat de D&D Research, au menţionat: reducerea stresului, alimentele bio şi mediu semnificativ mai puţin poluat, reducerea costurilor vieţii, simplificarea vieţii, reducerea consumului şi cumpărarea de bunuri materiale.

Contrar impresiei generale din ultimii 2 ani, nu tinerii sunt aceia care alimentează eşantionul relevant de mutaţi la ţară (6%, persoane până în 40 de ani), ci persoanele adulte, chiar mai în vârstă- 23%, între 40-50 de ani, 38%, între 50-60 de ani.

Eşantionul reprezentativ chestionat oferă totuşi şi un orizont în timp al downshiftingului personal: când voi ieşi la pensie- 16%, când vor creşte copiii- 17%, când voi găsi casa potrivită- 6%, când o să termin casa- 6%, când voi avea suficienţi bani- 5%.

Din eşantionul chestionat, persoanele intervievate (36% )declarau venituri între 5.500-7.000 de lei, (23%) între 2.500 şi 4.000 de lei, (23%) peste 7.000 de lei, (5%) între 1.500-4.000 de lei, se mai arată în comunicat.