Ericsson estimează că în 2019 vor exista 5,6 miliarde de abonamente pentru smartphone-uri, iar, odată cu această creştere, utilizatorii vor deveni mai conştienţi de pericolele asociate cu mediul online, potrivit rezultatelor unui studiu remis redacţiei care arată că 59% dintre cei chestionaţi sunt îngrijoraţi de posibilitatea de a fi supravegheaţi online.
Studiul Ericsson ConsumerLab arată că problemele de siguranţă, securitate şi confidenţialitate online au deja un efect direct asupra modului în care utilizatorii accesează şi folosesc internetul. Acestea afectează atât interacţiunile comerciale, cât şi pe cele sociale din mediul online. Astfel, 70% dintre respondenţii studiului au declarat că sunt îngrijoraţi de viruşi sau fraude online, 59% de posibilitatea de a fi supravegheaţi online şi 56% de problemele de confidenţialitate.
Rezultatele studiului mai arată că 68% dintre utilizatori sunt ezitanţi când vine vorba de exprimarea unei opinii pe internet, iar 90% dintre aceştia au spus că astfel de griji le afectează comportamentul online.
"Cu toate acestea, activitatea online nu se reduce, doar 4% dintre utilizatori afirmând că folosesc internetul mai rar din aceste motive", se arată în studiu.
Când vine vorba de riscuri de securitate, 68% dintre utilizatori au avut de a face cu virus pe calculatorul personal şi 11% au fost fraudaţi în mediul online.
"Interesant este că 31% dintre respondenţi au afirmat că persoane apropiate lor au fost fraudate. De asemenea, 27% spun că persoane apropiate lor au fost victimele furtului de identitate online, spre deosebire de 13% care au fost ei înşişi expuşi acestei probleme", conform rezultatelor studiului efectuat de compania de telecomunicaţii care transmite că "nesiguranţa legată de când şi cum să evalueze riscurile din mediul online îi determină pe majoritatea utilizatorilor (93%) să aleagă măcar o formă de a se proteja, de la programe de antivirus, add-on-uri antispam la setări personalizate de securitate".
Mai mult decât atât, arată studiul Ericsson, peste jumătate dintre utilizatori sunt atenţi la ce website-uri accesează şi la ce informaţii personale furnizează online.
"Pe măsură ce internetul a devenit din ce în ce mai social, împărtăşirea de informaţii şi opinii a devenit o condiţie necesară, dar şi principala funcţionalitate. Informaţiile personale pe care utilizatorii aleg să le facă publice pot varia de la nume, interese, opinii politice la tipare de consum. Atât online, cât şi în viaţa reală, generăm o cantitate mare de informaţii personale, mai mult sau mai puţin proactiv sau conştient. Având în vedere gama largă de informaţii personale, nu este de mirare că unele informaţii sunt mai sensibile decât altele. De asemenea, nu e un paradox faptul că, pe de o parte, respondenţii aleg să utilizeze internetul de cele mai multe ori în nume propriu, 89% şi 81% dintre aceştia folosind informaţiile lor reale în momentul în care se înregistrează pe diverse website-uri, respectiv când comentează sau îşi exprimă o părere online. Pe de altă parte, studiul arată că 86% dintre utilizatori ezită să împărtăşească anumite informaţii personale online", se mai arată în comunicat.
În toate pieţele studiate există un grad ridicat de susţinere pentru libertatea de exprimare pe internet, dar utilizatorii îşi doresc un moderator când vine vorba de subiectele legate de integritate personală, în special ameninţări, intimidări sau defăimări. În acest context, 80% dintre utilizatori consideră că este acceptabilă cenzura ameninţărilor personale din mediul online.
Studiul a fost desfăşurat online în SUA, Mexic, Suedia, Egipt, Pakistan şi Tailanda şi a avut un număr total de 3311 de respondenţi, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 69 de ani.