STUDIU EY: 67% dintre respondenţii români consideră foarte important ca organizaţia lor să funcţioneze într-un mod integru

Mai bine de jumătate (55%) dintre angajaţii şi liderii unor companii din întreaga lume sunt de părere că standardele de integritate instituţională au rămas la fel sau s-au deteriorat în ultimele 18 luni, potrivit ediţiei 2022 a studiului EY Global Integrity Report.

În timp ce un procent record dintre respondenţi (97%) consideră că integritatea este importantă în organizaţia lor, 41% au declarat că pandemia COVID-19 face mai dificilă desfăşurarea activităţii într-un mod integru.

Studiul, care a sondat opiniile a peste 4.700 de angajaţi, şefi de organizaţii şi membri ai consiliilor de administraţie din 54 de ţări şi teritorii a constatat că liderii au dificultăţi în a crea şi comunica o cultură a integrităţii solidă şi eficace în cadrul companiilor lor.

Andrew Gordon, lider EY Global Forensic & Integrity Services, a declarat: "Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra standardelor de integritate în companiile din întreaga lume. Schimbarea regimului de muncă pe durata pandemiei a dat naştere unui risc ridicat de fraudă şi comportamente lipsite de etică. Modalităţile de muncă hibride fac dificilă o monitorizare eficace din perspectiva conformităţii, iar factorii de risc de fraudă de obicei cresc în perioadele de criză, deoarece companiile şi oamenii se confruntă cu presiuni financiare mai mari".

Creşte numărul de programe de conformitate, dar nu se reuşeşte rezolvarea problemei comportamentelor lipsite de etică

În ultimele 12 luni, au existat investiţii mai mari în iniţiative de integritate şi conformitate: 53% dintre organizaţiile respondente au un cod de conduită implementat, faţă de 47% în urmă cu 18 luni. Există, de asemenea, o creştere a numărului de programe de pregătire, 46% dintre companii oferind instruire periodică cu privire la cerinţele legale sau profesionale de interes, faţă de 38% în 2020.

Cu toate acestea, studiul evidenţiază că această majorare a investiţiilor nu este comunicată într-un mod eficace, iar conducerea organizaţiei supralicitează frecvent eficacitatea programelor de integritate instituţională. De exemplu, în timp ce 60% dintre respondenţii membri în consilii de administraţie au declarat că organizaţia lor a comunicat frecvent în ultimele 19 luni importanţa unei conduite integre, mai puţin de o treime dintre respondenţii salariaţi (30%) îşi amintesc să fi văzut comunicări pe această temă.

Există o discrepanţă şi între opiniile membrilor consiliilor de administraţie şi cele ale angajaţilor în privinţa cunoaşterii politicilor de telemuncă (80% faţă de 51%) şi cunoaşterea reglementărilor de confidenţialitate a datelor (52% faţă de 35%).

Pe lângă lipsa de cunoaştere, pare să existe şi o înţelegere limitată a importanţei critice a integrităţii, dincolo de respectarea regulilor şi reglementărilor. Numai o treime dintre respondenţi (33%) au declarat că o componentă importantă a integrităţii este conduita în conformitate cu standardele etice.

Conduita etică, o disonanţă internă

Studiul evidenţiază o altă discrepanţă în ceea ce priveşte conduita. În rândul conducerii la nivel de vârf, pare să existe o disponibilitate de a acţiona în afara normelor de conformitate. Membrii consiliilor de administraţie care au fost intervievaţi în cadrul cercetării prezentau o probabilitate de cinci ori mai mare de a falsifica evidenţele financiare, decât angajaţii (15% faţă de 3%) şi de şase ori mai mare să declare că ar fi dispuşi să inducă în eroare părţi terţe, cum ar fi auditorii (18% faţă de 3%).

Construirea de programe de conformitate adaptate scopului vizat

Studiul analizează, de asemenea, opiniile respondenţilor privind protecţia şi confidenţialitatea datelor. Legiferarea acestui domeniu a făcut obiectul unor noi reglementări în ultimii ani şi 61% dintre respondenţi au fost de acord că acest lucru a fost benefic pentru activitatea lor.

Constatări pentru România

În România, 67% dintre persoanele care au participat la sondaj consideră că este foarte important să poată demonstra că organizaţia lor funcţionează într-un mod integru, uşor peste media din Europa de Est (65%). De asemenea, 75% dintre respondenţi au indicat că publicul larg din România are aşteptări mai mari decât înainte cu privire la modul în care oamenii trebuie să se comporte la locul de muncă.

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY România, a punctat: "Este foarte încurajator să vedem că majoritatea respondenţilor (52%) au declarat că standardele de integritate s-au îmbunătăţit în România în ultimele 18 luni, 45% susţinând că au rămas la fel, în timp ce doar 3% cred că s-au înrăutăţit. Pentru acest indicator, România se numără printre ţările cu cele mai pozitive răspunsuri."

Pe de altă parte, 23% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să se angajeze în diferite forme de abatere (precum falsificarea înregistrărilor financiare, angajarea într-un comportament lipsit de etică, oferirea/acceptarea de mită sau inducerea în eroare a unor părţi externe, cum ar fi auditorii sau autorităţile de reglementare), dacă acest lucru ar însemna să îşi îmbunătăţească propria carieră sau remuneraţie.

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY România, a declarat: "Mediul de business s-a schimbat radical în ultimii doi ani, timp în care cu toţii ne-am confruntat cu noi provocări atât operaţionale, cât şi de cultură organizaţională. Clienţii noştri s-au confruntat, din păcate, cu o mare varietate de probleme de conformitate şi integritate, de la cazuri de nerespectare a procedurilor interne, până la cazuri mai complexe de delapidare şi deturnare de active. Până şi cele mai bune sisteme de conformitate pot fi încălcate, dacă nu există o cultură de integritate. Oamenii, nu sistemele, sunt cei care, până la urmă, comit fraude. De aceea, construirea unei culturi a integrităţii solide este la fel de importantă precum implementarea unor proceduri şi controale de conformitate".

Un domeniu de îmbunătăţire clară ar fi zona de avertizare, deoarece doar 62% dintre respondenţi consideră că pot raporta în siguranţă fapte greşite, fără a fi supuşi unor represalii. Comparativ, în ţările mai dezvoltate, 69% dintre respondenţi se simt în siguranţă să raporteze abateri.

Cu toate acestea, 63% dintre respondenţii din România declară că nu au raportat niciodată probleme de comportament necorespunzător, fie că este vorba de management sau printr-o linie telefonică dedicată (un procent sub media est-europeană, de 67%). De asemenea, 36% dintre respondenţi au avut suspiciuni de abateri, dar nu au raportat acest lucru, iar 58% dintre cei care au raportat abateri s-au simţit supuşi unor presiuni să nu raporteze.

În plus, chiar dacă raportarea a avut loc în mod corespunzător, doar o minoritate dintre respondenţi (49%) consideră că întreprinderile lor au luat măsuri împotriva angajaţilor care au încălcat standardele de integritate.

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY Romania, a declarat: "Aceste rezultate subliniază necesitatea de a îmbunătăţi structura internă de raportare a abaterilor şi de a promova o cultură de integritate şi transparenţă în cadrul organizaţiei. Odată cu transpunerea Directivei Europene 2019/1937 privind protecţia avertizorilor de integritate, organizaţiile cu peste 250 angajaţi vor fi nevoite să implementeze un canal confidenţial de raportare, să adreseze abaterile raportate în maxim 3 luni şi să protejeze avertizorii împotriva oricăror represalii."

Un procent de 56% dintre respondenţii români consideră că pandemia Covid-19 a îngreunat desfăşurarea activităţii de către organizaţii într-un mod integru.