Cel mai recent studiu realizat de organizaţia EY în colaborare cu Saïd Business School din cadrul Universităţii Oxford a generat date noi despre ce se întâmplă când se consideră că un program de transformare s-a abătut sau urmează să se abată de la cursul stabilit (puncte de cotitură) şi echipa de conducere intervine cu intenţia de a-i îmbunătăţi performanţele, conform unui comunicat transmis redacţiei.
Potrivit comunicatului, rezultatele studiului arată că punctele de cotitură sunt prezente în aproape toate programele de transformare, 96% dintre respondenţi afirmând că s-au confruntat cu cel puţin un punct crucial pe parcursul unui proiect, iar 76% le consideră inevitabile în condiţiile lipsei de predictibilitate a mediului economic actual. Studiul are la bază sondarea unui grup de 846 de persoane cu funcţii de conducere şi a 840 de angajaţi, provenind din 23 de ţări şi 16 sectoare economice, precum şi pe cinci studii de caz calitative.
Datele acestui studiu realizat în colaborare de organizaţia EY şi Saïd Business School pe o perioadă de trei ani au evidenţiat faptul că transformările nu sunt liniare şi că, pe fondul volatilităţii globale şi a ritmului accelerat al schimbărilor, este necesar un nou mod de gândire cu privire la cum trebuie să negocieze liderii aceste momente cruciale, gestionând în acelaşi timp şi evoluţiile din interiorul şi din exteriorul unei organizaţii. Datele relevă că oamenii se află în centrul acestei noi mentalităţi.
Studiul a constatat că, atunci când liderii nu adoptă o abordare orientată spre oameni în gestionarea punctelor de cotitură, programul de transformare prezintă o probabilitate de 1,6 ori mai mare de a înregistra performanţe sub aşteptări şi o probabilitate de 3,5 ori mai mare de a provoca angajaţilor emoţii negative, precum nelinişte, teamă şi reticenţă faţă de schimbări viitoare.
Cei care adoptă o viziune flexibilă, orientată spre oameni în cazul atingerii unui punct crucial au şanse mai mari să readucă programul la cursul stabilit şi, de asemenea, să dubleze viteza programului de transformare per total (de 2,1 ori), să îmbunătăţească performanţa generală a programului în raport cu indicatorii cheie de performanţă de aproape două ori (1,9 ori) şi să crească deschiderea angajaţilor faţă de următorul program de transformare (de 1,9 ori), se menţionează în comunicat.
Studiul a evidenţiat că o abordare orientată spre oameni se face în trei paşi (detectare, conştientizare situaţională şi acţiune), care cresc de 12 ori şansele de succes generale ale transformării:
Identificare: punerea accentului pe detectarea timpurie prin analiza nu doar a indicatorilor clasici cu rezultate sub aşteptări, ci şi a modificărilor emoţionale şi de comportament manifestate de oamenii implicaţi în transformare
Conştientizare situaţională: identificarea şi soluţionarea cauzelor problemelor, în colaborare cu membrii echipei de la nivelul întregului program de transformare
Acţiune: reiterarea celor şase factori cheie care creează condiţiile pentru transformări de succes, stabiliţi în cartea noastră albă iniţială, care sunt: conducere implicată, colaborare, cultivarea unei culturi a modelelor, responsabilizare, grijă şi recunoaşterea impactului emoţional al tehnologiei.
Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România: "Noua ediţie a studiului reconfirmă faptul că, atunci când oamenii sunt implicaţi activ într-un proces de transformare, ei nu doar că aduc idei inovatoare, dar devin şi avocati ai schimbării. Punând accent pe învăţarea continuă şi adaptabilitate, o abordare centrată pe oameni asigură un program care ramâne flexibil şi receptiv la nevoile în evoluţie, menţinându-şi astfel dinamismul. În timp ce punctele de cotitură sunt inevitabile într-un program de transformare în contextul actual, conform studiului şi ca element de noutate observat, marea diferenţă o fac liderii organizaţiei în abordarea acestora. Astfel, aceia dintre ei care văd în aceste momente de cotitură oportunităţi de îmbunătăţire şi accelerare a programului au mai multe şanse să conducă un program transformaţional de succes".
Studiul a identificat un nou standard pentru sprijinirea liderilor şi echipelor acestora în realizarea optimă a programelor de transformare, standard care transcende măsurătorile clasice ale indicatorilor cheie de performanţă şi pune accent pe importanţa înţelegerii impactului şi rolului emoţiilor umane ca valori de referinţă într-un proces de transformare, demonstrând valoarea orientării spre oameni, se precizează în comunicat.