STUDIU FMI ASUPRA CELOR 25 DE ANI DE TRANZIŢIE Guillermo Tolosa, FMI: "Companiile de stat trag înapoi mersul economiei româneşti"

Sectorul bancar a fost pilonul de schimbare în economia de piaţă, după căderea comunismului, însă, din păcate, influxurile de capital şi, implicit, creşterea creditării, au venit înainte să existe oportunităţi de afaceri, astfel că banii au mers preponderent în consum, în special în imobiliare, a spus, ieri, Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, cu ocazia prezentării studiului "25 de ani de tranziţie, Europa post-comunistă şi FMI".

Potrivit domniei sale, băncile au adus lucruri bune, dar şi provocări în ţările vizate de studiul FMI: "În anii "90 , aveam câteva bănci, ce serveau companii mari de stat ineficiente, care se bazau pe decizii politice, nu pe evaluarea proiectelor.

Apoi, toate ţările din regiune au trecut prin crize bancare, care au implicat restructurări masive. Sectorul bancar a fost pilonul de schimbare în economia de piaţă. Aceste crize bancare au determinat voinţa politică, pentru că economiile colapsează dacă există criză în sectorul bancar.

Băncile au adus lucruri bune, dar şi provocări. Creditul a crescut exploziv, în medie cu 30% pe an. Din nefericire, integrarea financiară a luat-o înaintea integrării economice,

Banii au intrat înainte de încheierea tranziţiei, înainte ca oportunităţile să apară. În principal, aceste resurse au fost absorbite de consum, mai ales de piaţa imobiliară".

Guillermo Tolosa a subliniat că, până în 2008, lucrurile mergeau bine, însă ulterior mai multe state din Europa au avut nevoie de programe de finanţare din partea FMI, care, în opinia domniei sale, au împiedicat adâncirea crizei.

Ultimii 25 de ani au implicat transformări dramatice în ţările europene fost comuniste, din care a rezultat reintegrarea lor în economia globală şi, în multe cazuri, într-o îmbunătăţire majoră a standardelor de viaţă, se arată în raportul FMI, care precizează: "Dar sarcina construirii unor economii de piaţă în adevăratul sens al cuvântului a fost dificilă. Liberalizarea comerţului şi a preţurilor a venit rapid, dar reforma instituţională - în domenii precum guvernanţa corporativă, politici concurenţiale, piaţa muncii, privatizări şi restructurarea companiilor - a înfruntat de multe ori opoziţia a diverse interese".

Guillermo Tolosa a detaliat: "În primii cinci ani de tranziţie, observăm că PIB-ul scade, pentru că se schimbă matricea de producţie, iar veniturile se diminuează cu 30-40%. Aceasta este o perioadă dificilă".

Potrivit raportului FMI, contracţiile cumulative PIB, în primii trei ani după căderea comunismului, sunt de la 13% în Polonia şi Cehoslovacia până la 25% la Bulgaria şi România, 30-40% în ţările baltice, Rusia şi Ucraina şi 50% în Moldova.

"Apoi, în 2000-2007 au fost timpuri de boom, ani ai integrării, ai transformărilor de la reminescenţele socialismului, la capitalism", a continuat Tolosa.

Raportul FMI arată că, în contrast cu prima decadă de tranziţie, anii 2000 au fost de creştere puternică şi uniformă: "Cu stabilitatea macroeconomică şi având cadre de lucru bazate pe indicatori de piaţă, regiunea a experimentat influxuri de capital masive, susţinute de un mediu global benign şi încredere în convergenţa rapidă cu Europa de Vest, în special pentru acele ţări care au aderat la UE, în această perioadă"

Guillermo Tolosa a spus: "Post 2008, ţările din regiune se confruntă, din nou, cu timpuri dificile. Unele ţări din Est se află într-o situaţie mai rea decât în '89, dar acestea sunt o excepţie, nu regula".

David Lipton, First Deputy Managing Director la FMI, punctează că a trecut aproape o generaţie de când Europa Centrală şi de Est s-a angajat într-o tranziţie istorică, de la comunism la capitalism şi democraţie. Domnia sa a spus: "Mulţi oameni, atât din regiune, cât şi dinafară, nu-şi aduc aminte aproape deloc despre sistemele vechi, nici despre transformările remarcabile care au adus oamenii şi ţările din regiune unde sunt astăzi. Aşadar, împlinirea a 25 de ani de la lansarea reformei este o bună ocazie să ne amintim ce s-a făcut, să amintim oamenii implicaţi şi lecţiile învăţate. FMI, care a fost chemat de guvernele din regiune pentru consultanţă şi finanţare, a jucat un rol important de susţinere, în tranziţie, astfel că avem o poziţie avantajoasă".

Gillermo Tolosa a prezentat raportul FMI, concentrându-se pe evoluţia ţării noastre, în ultimii 25 de ani. Domnia sa a spus, ieri, că inflaţia în scădere din România reflectă munca instituţională depusă: "Avem multe ţări care au încă inflaţie mare, ceea ce este un obstacol în calea prosperităţii.

Faptul că România a atins inflaţia scăzută este un element al progresului, în această perioadă".

Reprezentantul FMI a mai precizat că România a liberalizat comerţul, însă că, în alte domenii, progresele nu se văd, dând drept exemplu programul de privatizare. "Companii de stat încă trag înapoi mersul economiei", a declarat domnia sa, adăugând: "România a încercat să privatizeze aceste firme mari, fără prea mult succes. Mai este loc de îmbunătăţiri. Aceste companii mari de stat au performat slab, în lipsa privatizării".

Guilllermo Tolosa a mai precizat că ţara noastră este în urma altor state la capitolul ponderii sectorului privat în economie: "În 1990, 10% din economia românească era reprezentată de sectorul privat, acum procentul urcând la aproape 70%. Este o evoluţie, dar este în urma altor state din regiune, precum Cehia, Slovacia sau Polonia, unde ponderile sunt în jur de 80%".

Potrivit oficialului FMI, acele ţări care s-au reformat mai agresiv stau mai bine la creşterea veniturilor: "Ţările din Centrul Europei s-au reformat mai repede, atingând un nivel al venitului de 70% faţă de cel din Vest, ţările baltice sunt şi ele la 70%. România şi Bulgaria înregistrează mai puţină convergenţă, ajungând la 45-50% din veniturile medii din ţările dezvoltate. Procentul ia în considerare puterea de cumpărare, pentru că standardele de viaţă nu sunt comparabile, românii au acces la bunuri mai ieftine. La valoarea nominală, salariul din România este numai de 16% faţă de media europeană".

Guillermo Tolosa a mai spus că reformele au mers într-un pas mai rapid în ţările care urmau să adere la Uniunea Europeană, în anii anteriori integrării.

"După aderarea la UE, a fost limitată capacitatea reformei în economie, probabil din cauza unui sentiment de realizare", a explicat reprezentantul FMI.

Domnia sa a subliniat: "Ţările au convers spre standardele de viaţă din Vest, până în 2008, apoi au stagnat în ultimii 5-6 ani. Adică, nu a mai existat convergenţă în ultimii 5-6 ani. Întrebarea fundamentală este de ce criza a oprit convergenţa. Economia merge prost în Europa, dar aş fi crezut că ţările vor continua convergenţa, pe seama avantajelor competitive.

Trebuie să înţelegem de ce şi cum putem preveni asta.

Toate ţările au această problemă, chiar şi acelea cu un istoric bun de reformă".

În opinia domnului Tolosa, unul dintre cei mai importanţi indicatori ai dezvoltării este uşurinţa deschiderii de afaceri noi, dezvoltarea acestora şi eventual exitul: "România nu stă prea bine, trebuie să se îmbunătăţească mult pentru ca sectorul privat să poată prospera".

Reprezentantul FMI şi-a încheiat prezentarea spunând că dezvoltarea ţărilor post-comuniste înseamnă mai mult decât creşterea veniturilor, respectiv posibilitatea unei vieţi mai lungi şi mai bune, acces la educaţie, un sistem judiciar mai bun.