Studiu Greenpeace: Investiţiile în eficienţă energetică şi regenerabile aduc mai multe beneficii românilor

Greenpeace a analizat decizia Guvernului României de a cheltui 4,35 miliarde de euro pe o infrastructură nouă de gaze fosile până în 2030 şi a evaluat impactul social şi economic al acesteia, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, organizaţia de mediu a solicitat Institutului de Politică Europeană pentru Energie şi Climă (IEECP) să facă o analiză cost-beneficiu pentru a compara planul guvernului de dezvoltare a infrastructurii de gaze cu investiţii ipotetice în eficienţa energetică a clădirilor. Rezultatele arată că investiţia în gaze este cea mai slabă alegere posibilă pentru economia şi societatea românească, în timp ce investiţiile în eficienţă energetică şi regenerabile au un impact social, economic şi de mediu mult mai mare. Greenpeace solicită guvernului României să-şi abandoneze planurile de investiţii în gaze şi să investească în eficienţă energetică şi în surse regenerabile de energie, deoarece acestea au o valoare mult mai mare pentru economie şi pentru societate decât gazul.

"Criza energetică a ridicat semne de întrebare cu privire la securitatea aprovizionării cu energie în Europa. A făcut ca preţurile la energie să explodeze vertiginos şi a lăsat oamenii şi întreprinderile mici şi mijlocii să se chinuie să-şi plătească facturile la energie, adâncind astfel sărăcia energetică, deja aflată la un nivel record în România. În acelaşi timp, companiile de combustibili fosili din România au raportat profituri de zeci de miliarde de lei şi au anunţat noi proiecte de infrastructură fosilă care ne ţin blocaţi în era combustibililor fosili şi care alimentează criza climatică. Pentru a avea o soluţie pe termen lung, tripla criză - energetică, a costului vieţii şi criza climatică trebuie abordate simultan", a declarat Alin Tănase, campaigner pentru energie şi climă la Greenpeace România.

Pentru a ajuta guvernul să evite soluţiile false, Greenpeace a solicitat Institutului European de Politică Energetică şi Climatică (IEECP) să realizeze o analiză socio-economică cost-beneficiu care compară planul de investiţii într-o nouă infrastructură de gaze cu diferite scenarii care ar face clădirile mai eficiente energetic în întreaga ţară. Acest lucru este în concordanţă cu principiul UE "eficienţă energetică înainte de toate", care spune că un guvern ar trebui mai întâi să verifice temeinic dacă o investiţie în infrastructura de aprovizionare, cum ar fi noile conducte de gaz, este într-adevăr necesară sau poate fi evitată deoarece o altă investiţie în eficienţa energetică are o valoare similară, sau mai bună, pentru sistemul energetic, economie, mediu şi societate.

În România, bugetul disponibil pentru planurile de investiţii ale guvernului pentru extinderea infrastructurii gazelor fosile este de 4,35 miliarde de euro, conform Programului Naţional de Investiţii al României, Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Programului Operaţional Infrastructură Mare, Programului Operaţional Dezvoltare Durabilă şi Fondului de Modernizare. Studiul a comparat impactul economic şi social al acestor investiţii planificate în gaz cu impactul economic şi social al cinci scenarii diferite de investiţii în eficienţă energetică. Metodologia a luat în considerare factori precum reducerea poluării, protecţia faţă de creşterea preţurilor la energie şi valorile mai mari ale proprietăţilor ca urmare a îmbunătăţirilor energetice aduse.

Studiul a constatat că investiţiile în eficienţa energetică aduc beneficii economice, sociale şi de mediu mai mari în toate cele cinci scenarii examinate, mai puţin în cazul scenariului investiţiilor în gaze. De fapt, investiţiile în gaze nu sunt doar cea mai slabă alegere din punct de vedere social şi de mediu, dar nu au sens nici măcar din punct de vedere financiar. Cheltuirea a 4,35 miliarde de euro în investiţii în eficienţa energetică poate aduce înapoi economiei (gospodării, întreprinderi, industrie etc.) până la 3,8 miliarde de euro. În timp ce cheltuirea de 4,35 miliarde de euro pentru o infrastructură nouă de gaze va costa şi mai mult economia cu încă 2,3 miliarde de euro, subliniază sursa citată.

Conform scenariului care aduce cele mai multe beneficii, aproximativ 200.000 de gospodării pot fi transformate în clădiri cu zero emisii din bugetul pe care guvernul intenţionează să-l cheltuiască pentru o nouă infrastructură de gaze fosile. Clădirile cu zero emisii pot fi realizate prin îmbunătăţiri energetice precum izolarea termică a pereţilor exteriori, înlocuirea ferestrelor existente cu altele mai eficiente energetic şi instalarea de panouri solare fotovoltaice şi pompe de căldură.

"Nu e greu de înţeles: mai mult gaz înseamnă mai mulţi oameni în sărăcie energetică. Investind în continuare în gaze, ne adâncim într-o lume a preţurilor mari la energie, a distrugerii mediului şi a catastrofelor climatice care creează deficite uriaşe la bugetul de stat. În acelaşi timp, tranziţia către surse regenerabile şi investiţiile în case mai eficiente pun capăt sărăciei energetice, permit gospodăriilor să cheltuiască mai puţini bani pe facturile la energie, cresc valoarea proprietăţilor şi creează mai multe locuri de muncă care stimulează economia românească", adaugă campaignerul Greenpeace.

În 2023, toate statele membre UE trebuie să îşi prezinte Planurile Naţionale de Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC) actualizate pentru 2030, ajustate la noile evoluţii politice, economice şi tehnologice. Greenpeace recomandă cu tărie tuturor guvernelor din Europa să renunţe la noile proiecte de gaze fosile, să accelereze procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili din mixul energetic până în 2035 şi să investească în eficienţă energetică şi în energie curată, în loc să risipească banii şi sănătatea contribuabililor în favoarea extinderii infrastructurii de gaze fosile, de care vor profita doar câţiva, în timp ce mulţi alţii se vor adânci în sărăcie energetică, se menţionează în comunicat.