Studiu ING: Suntem codaşi la investiţii şi economisire

• Românii economisesc doar 7% din venitul lunar, nivel minim în rândul ţărilor incluse într-un studiu global realizat de ING

• Peste 40 % din respondenţi sunt mai expuşi riscurilor financiare, nedispunând de un fond de urgenţă

Doar o treime dintre români deţin o asigurare de viaţă (comparativ cu 54% la nivel global), 36% au un cont de economii (jumătate faţă de media globală) şi 25% au un plan de pensii (vs. 38% media globală), reiese din studiul "ING Consumer Resourcefulness". În privinţa utilizării produselor de investiţii, românii se plasează pe ultimul loc în rândul ţărilor incluse în studiul ING, cu un procent de 8% - de patru ori mai redus decât media din ţările analizate. În schimb, procentul celor care deţin un card de credit în România (63%) este relativ similar cu cel de la nivel global, şi doar 15% dintre români (vs. 28% la nivel global) au o ipotecă.

"În această perioadă, instituţiile financiare au un rol foarte important în sprijinirea clienţilor lor pentru ca aceştia să îşi gestioneze cât mai bine resursele financiare şi să poată lua deciziile cele mai potrivite momentului şi situaţiei actuale. Conform studiului, 36% dintre respondenţi declară că îşi planifică viitorul financiar deoarece sunt îngrijoraţi de siguranţa lor financiară şi tot 36% din grija faţă de familie. Această tendinţă este demonstrată şi de procentul de 62% care a declarat că respectă bugetul lunar stabilit şi care este foarte apropiat de media totală înregistrată (63%)", explică Maria Cristina Matei, Director Executiv Retail Banking, ING Bank România.

Din rândul celor zece ţări incluse în studiul ING, românii economisesc cea mai mică parte din venitul lunar - doar 7%, faţă de o medie globală de 12%. Spre comparaţie, în Olanda, Belgia şi Mexic consumatorii alocă economiilor 10% din venitul lunar, în Spania - 11%, în Japonia - 14% iar în India şi Coreea peste 20%. Cele mai mari cheltuieli lunare sunt alocate în România alimentelor (32% din venitul lunar comparativ cu 26% la nivel global) şi produselor pentru întreţinerea locuinţei (28% în România vs. 25% global).

Şi pe termen scurt consumatorii români sunt mai expuşi riscurilor financiare, 42% dintre gospodăriile din România nedispunând de un fond de urgenţă. În acelaşi timp, doar un sfert dintre respondenţii din România au un fond de urgenţă suficient pentru a acoperi cheltuielile pe mai mult de şase luni; spre comparaţie, la nivel global 30% dintre consumatori au un fond de urgenţă pentru mai mult de jumătate de an. Cei mai prevăzători se dovedesc consumatorii din India (87% deţin fonduri de urgenţă), Japonia (81%), Olanda (73%) şi Coreea (72 %). Astfel, procentul românilor care sunt nevoiţi să se împrumute atunci când nu dispun de suficiente resurse financiare este de 27% (vs. 16% global).

În aceste condiţii, mai bine de jumătate dintre români simt că nu deţin controlul propriilor finanţe, aşa cum reiese din studiul "ING Consumer Resourcefulness", iar 41% apreciază că la pensie vor dispune de resurse financiare mai reduse decât părinţii lor. Pe de altă parte, aproape 80% consideră că, atunci când se vor pensiona, copiii lor vor avea venituri mai mari ca ei. Acest procent ar putea fi rezultatul încrederii în venituri mai consistente în viitor şi al accesului la un sistem de pensii mai diversificat, exprimând în acelaşi timp şi faptul că românii privesc sistemul privat de pensii ca pe o alternativă solidă şi transparentă în planificarea momentului retragerii din activitate.

Relaţia pe care o au cu propriile finanţe şi modul în care le administrează produc un impact emoţional direct asupra consumatorilor, arată studiul "ING Consumer Resourcefulness". Pentru români (dar nu exclusiv), un demers activ de administrare şi planificare financiară implică emoţii pozitive, precum speranţa, mândria şi siguranţa.

Într-un top al principalelor trei motive ce îi determină să îşi planifice viitorul financiar, românii identifică în primul rând insuficienţa sistemului de pensii în a le asigura un nivel adecvat de venituri (39%), urmată de îngrijorarea privind siguranţa financiară (36%) şi dorinţa de a-şi întreţine familia (36%). Teama privind sistemul de pensii este pe primul loc şi în cazul polonezilor, în timp ce în ţări precum SUA, Spania, Coreea, Mexic şi India principalul resort pentru planificarea financiară ţine de îngrijorarea privind siguranţa financiară, iar în Olanda şi Belgia de dorinţa de a avea flexibilitate.

Astfel, studiul relevă faptul că, deşi consumatorii români îşi administrează finanţele personale curente într-o manieră relativ ordonată (aproape 80% păstrând o evidenţă a bugetului personal, peste media globală de 70%), şi în pofida temerilor exprimate cu privire la viitorul financiar, aceştia sunt mai puţin activi în privinţa utilizării instrumentelor financiare pentru asigurarea unui viitor mai sigur.