STUDIU IPSOS: Retrospectiva privind accesarea serviciilor medicale in Pandemie

Unu din doi romani din mediul urban au evitat sa isi monitorizeze starea de sanatate in perioada pandemiei, apeland mai rar sau deloc la consultatii medicale, analize de sange sau alte investigatii, conform unui comunicat remis redacţiei.

Tendinta romanilor de a amana sau a evita vizita la medic a fost acutizata de pandemie

Studiile in domeniul farmaceutic derulate de Ipsos pe parcursul anilor au aratat ca romanii au in general un comportament mai putin orientat spre preventie si spre monitorizarea starii de sanatate, in special in lipsa unei afectiuni cronice sau acute. Acest comportament de 'procrastinare' (‚merg la medic cand imi e chiar rau si nu mi-a trecut de la sine') este determinat de o slaba educaţie medicala, in general, dar si de motive financiare sau emotionale (evitarea sentimentului de vulnerabilitate resimtit in contact cu medicii sau cu sistemul sanitar, teama de a nu primi un diagnostic ingrijorator, dorinta de a nu intra in contact cu sistemul public de sanatate fiind doar cateva exemple).

Accesul limitat sau restrictionat la sistemul de sanatate in perioada pandemiei, precum si teama romanilor de a nu contracta COVID-19 din clinici si spitale au acutizat si mai mult acest comportament de evitare si amanare a monitorizarii sanatatii. Astfel, aproape jumatate dintre romanii din mediul urban au mers mai putin sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%). In paralel, un sfert dintre romani (23%) nu si-au facut deloc analize de sange, respectiv 29% nu au apelat la investigatii, monitorizari sau ecografii de monitorizare sau preventie. Datele arata faptul ca interesul pentru a merge la medic si pentru a face analize a fost mai scazut in randul barbatilor si al persoanelor cu educatie si venituri mai mici.

In pandemie, persoanele cu afectiuni cronice au avut, din pacate, un comportament destul de asemanator cu restul populatiei urbane, adica aproape jumatate (46%) au apelat mai rar sau deloc la medicul specialist sau la analize la sange (42%) si mai mult de jumatate (57%) la investigatii si ecografii de preventie. Bolnavii cronici au tinut legatura cu medicul de familie intr-o masura mai mare comparativ cu populatia urbana, cel mai probabil pentru a primi reteta pentru afectiunea cronica. Cu toate acestea, o treime dintre ei (34%) au mers mai rar sau chiar deloc la medicul de familie.

"Impactul acestui comportament evitant al pacientilor cronici este deja vizibil in randul medicilor. Astfel, intr-un studiu realizat tot de Ipsos in primavara lui 2021, 54% dintre medicii de familie si 68% dintre specialistii intervievati au observat o crestere a numarului de urgente/ agravarea afectiunilor pentru pacientii cronici, ceea ce reconfirma faptul ca, din pacate, pacientii cronici sunt victimele colaterale ale pandemiei" afirma Laura Arpad, Healthcare Lead in cadrul Ipsos Romania.

Medicina la distanta a reprezentat o solutie, insa intr-o proportie moderata si mai degraba pentru pacientii tineri, pentru parinti si pentru bucuresteni

Mai putin de o treime dintre romanii din mediul urban (31%) au apelat la medicina la distanta, canalele preferate fiind consultatiile prin telefon (20%) sau WhatsApp (12%), scoruri mai mici fiind inregistrate de consultatii video prin internet sau prin platformele de telemedicina ale clinicilor (doar 6%).

Studiul Ipsos a confirmat faptul ca la telemedicina au apelat in special persoanele mai tinere, cu varsta pana in 44 ani, in timp ce persoanele peste 55 ani au folosit mai putin medicina la distanta (20%), apeland la consultatii prin telefon.

Un alt factor care a influentat accesul la telemedicina este reprezentat de marimea localitatii; astfel, 41% dintre bucuresteni au apelat la medicina la distanta, fata de 26% in randul locuitorilor oraselor de sub 50.000 locuitori.

Consultatiile prin telefon si WhatsApp au fost utilizate intr-o proportie mai mare de parinti in perioada pandemiei, comparativ cu persoanele fara copii.

"Pandemia a accelarat si extins anumite comportamente care erau mai degraba nisate inainte de 2020, iar consultatiile la distanta reprezinta unul dintre ele. Datele din acest studiu, dar si discutille cu medicii si cu pacientii ne-au ajutat sa intelegem ca telemedicina este deocamdata intr-o zona gri in Romania, pentru ca se practica mai mult prin telefon si pe WhatsApp, in functie de disponibilitatea medicului si mai putin pe platforme dedicate. Consultatiile la distanta reprezinta o solutie la indemana in situatiile in care prezenta fizica a pacientului nu este obligatorie. Principalele avantaje sunt flexibilitatea si accesul usor la medic (indiferent de localitate), reducerea traficului/numarului de pacienti din clinici si spitale, imbunatatirea calitatii vietii pacientilor cronici prin telemonitorizari, insa exista si acest risc de a genera burnout in randul medicilor care practica "medicina hibrida' (consultatii in cabinet si consultatii prin telefon, uneori in acelasi timp).

Telemedicina reprezinta o solutie la care medicii si pacientii vor apela si de acum inainte, insa ramane intrebarea - in ce fel va continua sa fie utilizata? Ramane sau iese din zona gri?, conchide reprezentantul Ipsos.