STUDIU IRSOP: "Jumătate dintre locuitorii din mediul urban nu vor să ia un credit"

• Petre Dătculescu, director IRSOP: "Principalele nevoi pentru care oamenii se împrumută sunt: achiziţionarea unei locuinţe, efectuarea reparaţiilor şi cumpărarea unui autoturism"

O gospodărie urbană cheltuie, în medie, anual, aproximativ 2% din valoarea locuinţei pentru îmbunătăţirea acesteia, arată rezultatele celui mai recent sondaj realizat de IRSOP Market Research & Consulting.

Compania de cercetare a studiat situaţia persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 65 de ani, cu venituri permanente, care locuiesc în mediul urban, numărul acestora ridicându-se la circa 6,5 milioane de persoane, a precizat, ieri, Petre Dătculescu, directorul IRSOP.

Directorul IRSOP Market Research & Consulting a declarat: "Am constatat că peste 70% dintre aceşti cetăţeni spun că au probleme cu locuinţa şi că, pentru ei, locuinţa este un obiectiv major de îmbunătăţire a confortului, a bunăstarii şi a gradului de satisfacţie în viaţă. Ei mai spun că, în prezent, încear­că să îşi rezolve aceste probleme pe baza veniturilor curente pe care le au sau pe baza economiilor pe care le adaugă veniturilor curente şi, în acest context, sunt interesaţi şi de posibilitatea de a lua un credit".

Potrivit domniei sale, principalele scopuri/nevoi pentru care se împrumută populaţia din mediul urban sunt: achiziţionarea unei locuinţe (44%), efectuarea de reparaţii în locuinţă (23%), şi cumpărarea unui autoturism (11%).

Din sondajul citat reiese că 50% dintre locuitorii din mediul urban nu au şi nici nu vor să ia un credit, 10% dintre ei îşi doresc să acceseze un împrumut, iar 40% au deja un credit şi nu vor să mai acceseze altul.

Domnul Dătculescu a explicat: "Oamenii nu vor să acceseze un credit din mai multe motive. Este posibil să nu aibă resursele necesare pentru a face faţă sau poate consideră că nu sunt eligibili pentru un credit. De asemenea, este posibil ca, pur şi simplu, să se teamă de credit, cu atât mai mult cu cât acesta vizează o sumă mare şi un termen de rambursare îndelungat. Totodată, putem avea şi o categorie din care fac parte cei care nu au, efectiv, nevoie de credit, fie pentru că veniturile şi/sau economiile le sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile pe care le implică unele probleme ale locuinţei, fie pentru că, pur şi simplu, nu au probleme".

Petre Dătculescu a mai spus: "Obiectivele majore ale studiului prezentat au fost: - care sunt resursele economice, sociale, politice ale segmentului de populaţie vizat? - care este situaţia locativă a oamenilor? - cum încearcă aceştia să facă faţă problemelor pe care le au? - care este reacţia lor cu privire la sistemul de economisire-creditare Bauspar?".

O proporţie de 72% din populaţia urbană are, cel puţin, o urgenţă locativă, iar 59% din populaţia urbană are mai mult de două astfel de urgenţe, mai arată sondajul citat.

Studiul indică, printre altele, că 34% dintre cei intervievaţi spun că locuinţele lor au nevoie de zugrăvit şi vopsit; 25% consideră că au nevoie de mai mult spaţiu locativ; 24% afirmă că locuinţele lor necesită o mai bună izolare termică.

Totodată, una din cinci gospodării are probleme de etanşeitate sau necesită consolidare seismică, mai reiese din sondaj.

Intenţia de a demara proiecte de îmbunătăţire a locuinţei în următoarele 12 luni a crescut, în ultimii ani, a mai spus domnul Dătculescu, de la 23% (în 2013), la 32% (în 2018), iar pentru proiectele prevăzute în următorii cinci ani, procentul s-a majorat, de la 61% (în 2013), la 72% (în 2018).

Domnia sa a adăugat: "Cei care au probleme/necesităţi serioase se orientează, în special, pe credite cu valoare mai mare, în timp ce aceia care au probleme de o anvergură mai mică vor credite mai mici. În general, însă, ideea de a primi o finanţare pentru rezolvarea problemelor în condiţii avantajoase pentru ei este foarte apreciată - adică ei apreciază foarte mult ca acel credit să le ofere siguranţa că îl pot rambursa în condiţii care să nu destabilizeze sfera economică, că împrumutul respectiv le rezolvă, într-adevăr, problemele pe care le au, că acest credit este o combinaţie de acces la finanţare cu participarea proprie, iar produsul de economisire-creditare li s-a părut foarte atractiv tocmai din perspectiva acestor avantaje".

Nevoia de îmbunătăţire locativă creşte, iar ea este propulsată de două forţe: pe de o parte, condiţiile imobiliare actuale se uzează/se degradează în timp şi au nevoie de întreţinere, iar pe de altă parte este vorba şi despre nivelul de aspiraţii care creşte (oamenii vor să trăiască mai bine, vor să locuiască mai bine şi acest lucru este, bineînţeles, un factor care îi îndeamnă să caute soluţii), a mai menţionat Petre Dătculescu, explicând: "Este îmbucurător faptul că în ultimii ani s-au multiplicat soluţiile şi posibilităţile pentru ca oamenii să aibă acces şi să îşi rezolve problemele respective. În continuare, este nevoie, însă, ca oamenii să fie ajutaţi în acest sens, pentru că mulţi au venituri prea mici, posibilităţi de economisire reduse şi dificultăţi foarte mari, iar produsul de economisire-creditare, prin faptul că include şi sprijinul statului, nu vine doar în sprijinul oamenilor, ci este şi un factor major de incluziune socială a populaţiei".

Sondajul, efectuat pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR), a fost desfăşurat în perioada 20 iulie - 1 august 2018, pe un eşantion de 600 de persoane.