Agenţia de publicitate McCann Worldgroup, în parteneriat cu agenţia de media UM România, a lansat ieri, 26 aprilie 2023, studiul "The Truth About New Europe 2023", un studiu pan-european, iniţiat de divizia Truth Central al reţelei McCann, orientat spre viitor, care prezintă aşteptările pe care Europa de astăzi le are pentru liderii de mâine.
Studiul a fost întreprins pe baza unui eşantion de 12.000 de cetăţeni europeni şi a unor interviuri aprofundate cu peste 60 de experţi dintr-o gamă largă de industrii, companii şi instituţii, inclusiv CEO, CMO, futurişti, jurnalişti şi academicieni.
Potrivit rezultatelor, există un nivel din ce în ce mai mare de incertitudine în regiune şi sentimente amestecate cu privire la potenţialul Europei de a fi un lider global.
Aproximativ 1 din 2 cetăţeni europeni este îngrijorat în prezent de siguranţa traiului de zi cu zi şi un procent de 54% crede că Epoca de Aur a Europei a trecut.
În acest context polivalent, la întrebarea: "ce rol va juca ţara dumneavoastră pe scena globală în viitor?", mai mult decât orice alte naţiuni, românii îşi văd ţara în primul rând ca o "victimă", comparativ cu un rol de "susţinător" ("follower"), aşa cum este înţeles de majoritatea ţărilor europene. Cu toate acestea, din nou cu mult mai mult decât orice alte naţiuni, românii văd România jucând şi rolul "asistentei" pe aceeaşi scenă globală.
Pe măsură ce europenii au o perspectivă sumbră asupra situaţiei lor financiare, aceştia privesc tot mai mult la UE ca la o instituţie care să ofere o direcţie economică. Atitudinile faţă de rolul UE s-au inversat de la primul val al studiului început în 2018. Mulţi europeni cred, în prezent, că UE ar trebui să prioritizeze îmbunătăţirea economiei în schimbul promovării valorilor reale europene, ca o schimbare radicală. În cele din urmă, promisiunea şi potenţialul pentru o viaţă bună în Europa sunt limitate pentru cel puţin o treime din populaţie, care consideră că, în viitor, vor fi nevoiţi să părăsească Europa pentru a avea o viaţă mai bună.
Crizele multiple care se suprapun îi determină pe oameni să caute leadership atât din partea instituţiilor, cât şi a brandurilor. Întrebaţi ce marcă ar putea înlocui instituţiile politice existente, Google a fost cel mai bine clasată alegere din regiune. O viziune diferită faţă de românii care au clasat pe locul 1 BMW şi pe locul 2 Adidas; Google ajungând doar pe locul 4.
Unde îşi găsesc românii speranţa astăzi?
În timp ce 54% dintre europeni spun că Epoca de Aur a Europei a trecut, 60% dintre români cred că această perioadă se întâmplă chiar acum sau chiar urmează să vină. Vedem că reprezentanţii comunităţii locale LGBTQ+ sunt şi mai convinşi că epoca de aur va străluci pe parcursul vieţii lor - 67%.
Românii au şi unul dintre cele mai înalte niveluri de optimism din Europa, aflându-se pe locul doi după Turcia. 67% dintre ei cred că "viaţa de zi cu zi va fi mai bună pentru oamenii obişnuiţi în următorii 10 ani".
Cu toate acestea, acest euro-optimism vine cu anumite condiţii. 48% dintre români consideră că "egalitatea între ţările europene" este cea mai importantă pentru viitorul Europei, mai mult decât "egalitatea între bogaţi şi săraci", cea mai mare cifră din regiune. Şi sunt aşteptări mari, inclusiv de infrastructură, cu 61% dintre români aspirând la un serviciu european de sănătate care să le înlocuiască opţiunile naţionale.
Ce îi îngrijorează pe români? Războiul, corupţia şi schimbările climatice...
În concordanţă cu media europeană, 50% dintre români îşi fac griji că nu vor putea oferi suficientă hrană familiei. La o scară mai mare, cel mai mare procent de creştere din 2018, în privinţa a ceea ce îi îngrijorează pe români, s-a înregistrat ca fiind frica de schimbări climatice; procent care aproape s-a dublat, ajungând în top 3 griji ale românilor.
Realităţile economice dure au schimbat viziunea românilor cu privire la ceea ce ar trebui să fie UE ca instituţie: de la un procent de 54%, care considera, în 2018, că aceasta ar trebui să reprezinte valorile reale, la 63%, care acum consideră că UE ar trebui să se axeze pe îmbunătăţirea economiei. În plus, 70% dintre români consideră că "Europa trebuie să găsească o alternativă la capitalism".
Şi mai îngrijorător este că, majoritatea tinerilor Generaţiei Z din România cred că, în viitor, vor fi nevoiţi să părăsească Europa pentru a avea o viaţă mai bună.
"O tremie dintre români se declară îngrijoraţi de schimbările climatice, în linie cu media europeană, iar 85% nu văd viitorul mediului de business fără o economie circulară. Cu toate acestea, se aşteaptă ca schimbarea să vină din partea brandurilor, asupra cărora pun cea mai mare responsabilitate. Dacă europenii îşi doresc mai multă ghidare în ceea ce priveşte sfaturile pentru o viaţă sustenabilă, pe care o consideră cel mai important domeniu pentru ei, în România, aceasta ocupă abia locul 8. Românii îşi doresc în cea mai mare măsură îndrumări în gestionarea finanţelor (41%). Dincolo de sfaturi, acţiunile concrete devin o reală oportunitate pentru branduri ca să îşi dovedească valoarea adăugată pe care o aduc consumatorilor." declară Andrei Florian, Culture & Insight Manager, McCann Worldgroup Romania
Românii sunt foarte încrezători în puterea tehnologiei. 63% dintre ei sunt de acord că "oamenii îşi pot îndeplini adevăratul potenţial doar cu ajutorul tehnologiei", comparativ cu 50% dintre europeni, şi au mai multă încredere în inteligenţa artificială decât restul Europei; 41% fiind dispuşi să lase calculatorul să ia mai multe decizii zilnice în locul lor, comparativ cu doar 34% dintre europeni. Totodată, românii simt o conexiune mai puternică cu comunităţile lor online decât restul Europei, doar 5% spunând că nu aparţin unei comunităţi online, comparativ cu media europeană de 18%.
Temerile legate de imigraţie au scăzut de la 10% în 2018, la 4% astăzi, cu mult sub media regională de 14%. De asemenea, România are cel mai mare număr de persoane care consideră că Europa va fi un loc deosebit de bun pentru o viaţă spirituală sau religioasă în secolul XXI (15% la nivel local, faţă de 8% regional).
În ceea ce priveşte spiritul întreprinzător, în timp ce 54% dintre europeni ar înceta complet să lucreze dacă ar putea (chiar 69% în cazul Marii Britanii), doar 36% dintre români ar face acest lucru. În plus, 48% dintre români aleg să facă mereu lucruri noi, chiar dacă aceasta înseamnă să lucreze pe contracte pe termen scurt.